Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro
Incepem articolul nostru despre cires ( vand pomi fructiferi altoiti cires ) cu un citat care ne face un rezumat clar asupra ciresului: « Ciresul este o specie pomicola delicata si pretentioasa fata de clima si sol, iar amplitudinea cerintelor este mica: astfel, el cere conditii de umiditate suficienta, dar nu suporta excesul; de asemenea, cere caldura suficienta dar nu suporta arsita si uscaciunea si nici geruri mari. El creste bine in regiunea dealurilor, insa nu merge prea sus in munte si nici nu se avanta departe in stepa » (Constantinescu, 1957 – citat de Budan 5., 1995 b).
Deci, dintre factorii determinanti pentru reusita culturii comerciale a ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires) lumina, temperatura aerului si solului, resursele hidrice, aerul si miscarea acestuia sunt cele mai importante si le vom detalia pe scurt.
Cerintele fata de lumina ale ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires )
Ciresul este o specie pomicola iubitoare de lumina, fapt dovedit de raspandirea lui in stare salbatica numai in locuri bine luminate, liziere de paduri, poieni, mijlocul versantilor sudici si niciodata in locuri umbrite.
Productia de fructe este determinata de gradul de patrundere a luminii in interiorul coroanei pomilor si crearea pe aceasta cale a unor conditii optime de crestere si dezvoltare a ramurilor fructifere. In cazul in care expozitia terenului, orientarea randurilor de pomi in livada, forma coroanei sau distantele de plantare nu ingaduie o iluminare suficienta a intregului pom, rodul migreaza spre exteriorul coroanei, interiorul coroanei se degarniseste, aparand astfel un gol in coronament ineficient productiv in care se stocheaza o mare parte din asimilate.
Ciresul face parte din grupa speciilor cu cerinte mari fata de lumina alaturi de nuc, piersic si cais (Popescu M. si colab., 1993).
La I.C.P.P. Pitesti – Maracineni, ciresul a avut cea mai buna comportare in anii in care durata anuala de stralucire a aerului a oscilat intre 2145 – 2280 ore, iar repartitia in cursul anului a fost mai mare de 110 ore in ianuarie, 80 – 85 ore in a treia decada a lunii martie (cand se produce dezmuguritul), 70 – 90 ore in a doua decada a lunii aprilie (se declanseaza infloritul) sub 100 ore in ultima decada a lunii august (cand se simte cel mai mult deficitul de umiditate si are loc diferentierea mugurilor de rod) si mai putin de 30 ore in a doua decada a lunii noiembrie (Budan S., 1995 b).
Avand in vedere relatia dintre componenta de ansamblu a ciresu1ui si durata de stralucire a soarelui, se poate concluziona ca sunt preferate zonele unde, in perioada de iarna si primavara, este un numar mai mare de ore de stralucire a soarelui, iar in perioadele de vara si toamna aceasta nu depaseste anumite limite. Explicatia consta in faptul ca o durata mai mare de stralucire a soarelui in iarna si primavara duce la realizarea unor ierni blande sub aspect termic, iar vara si toamna o valoare prea mare a insolatiei poate provoca cresteri de temperatura si arsita peste limitele usor tolerabile ale ciresului (Amzar, 1990).
Pentru a se evita insuficienta luminii la plantarea in masiv a ciresului, se vor adopta distante de plantare si forme de coroana in stransa concordanta cu vigoarea soiurilor.
Cerintele fata de temperatura ale ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires )
Intr-o ordonare descrescatoare sub raportul pretentiilor fata de caldura, speciile pomicole se grupeaza astfel: piersicul si migdalul, caisul, ciresul si nucul, alunul, parul, prunul, visinul, marul, capsunul, coacazul, agrisul, zmeurul (Ceausescu si colab., 1982).
Cerintele ciresului fata de temperatura medie anuala se situeaza intre 9-11,50C . Ciresul are o rezistenta mijlocie fata de ger. In perioada repausului de iarna, mugurii floriferi rezista pana la -240C, iar trunchiul si ramurile groase pana la -300C. Mugurii floriferi in faza de buton floral rezista pana la -5,50C, iar la deschiderea florilor pana la -2,20C (Cornelia Parnia si colab, 1985).
Dintre muguri, cei vegetativi prezinta o rezistenta mai mare la ger. Mai slab rezistenti sunt cei floriferi, mai ales spre sfarsitul iernii, cand pomii intri in perioada de repaus facultativ. La mugurii floriferi, partea cea mai sensibila este pistilul, iar dupa inflorire ovarul recent fecundat. Inegrirea pistilului in interiorul mugurelui floral, in timp ce toate celelalte parti ale florii raman intacte, se intampla destul de des la inceputul primaverii, inainte sau chiar in timpul infloritului. Cum ciresul infloreste destul de timpuriu, este surprins destul de des de ingheturi si brume, care pot compromite in mare masura productia anului respectiv.
Pe o scara a rezistentei speciilor la ger, ciresul intrece doar piersicul, caisul, migdalul si gutuiul (Constantinescu, 1997 – citat de Budan 5., 1995 b). Dupa degerare ciresul se reface mai greu din cauza unei slabe capacitati de lastarire, este mai sensibil decat piersicul si caisul, care se refac mai usor.
Ciresul sufera la temperaturi ridicate, mai ales daca acestea sunt insotite de o seceaa atmosferica, afectand cresterea fructelor si lastarilor, vestejirea si uscarea organelor verzi.
Intr-un studiu efectuat la I.C.P.P. Pitesti – Maracineni (Amzar, 1990), se arata ca cele mai bune rezultate sub aspectul productiei si a cresterilor vegetative se obtin in anii in care:
-cele mai mari valori termice au fost sub 31 0C;
-numarul de zile cu temperatura minima sub 50C in luna februarie a fost cuprins intre 8 si 12;
-cele mai coborate temperaturi in luna aprilie au fost peste -10C;
-temperatura medie a lunii mai a fost de 13-14 0C,
-cele mai mari valori termice ale lunii mai au fost sub 27 0C;
-numarul de zile cu temperaturi maxime mai mari de 25 0C, in luna iunie, a fost peste 20;
-numarul de zile cu temperaturi maxime mai mari de 25 0C, in luna august, a fost sub 17;
-numarul de zile cu temperaturi maxime mai mari de 25 0C, in luna septembrie, a fost sub 7;
-temperatura medie a lunilor iulie, august si septembrie a fost cuprinsa intre 16,5 – 17,5 0C;
-media minimelor in lunile iulie, august si septembrie a fost cuprinsa intre 1l-120C;
-media maximelor in lunile iulie, august si septembrie a fost sub 24 0C;
-media minimelor in decembrie, ianuarie si februarie a fost cuprinsa intre -50C si -40C.
Cerintele fata de apa ale ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires )
Cerintele ciresului fata de apa sunt mai mici decat cele ale arbustilor fructiferi, gutuiului, marului, prunului si mai mari decat cele ale piersicului, caisului si migdalului, facand parte din categoria speciilor pomicole cu cerinte medii alaturi de par, nuc si visin.
Altoit pe mahaleb, ciresul reusestein zonele de stepa si silvostepa cu precipitatii anuale de 550 mm. Soiurile cu coacere mijlocie sau tarzie, altoite pe portaltoi franc sau vegetativ necesita cca. 620-670 mm precipitatii (Constantinescu N. si colab, 1967).
Ciresul nu suporta perioadele lungi de seceta din Dobrogea si Baragan, si nici nivelul ridicat de precipitatii (700 – 800 mm) din zona dealurilor vestice. Ploile abundente din fenofaza de parga si maturitate produc craparea fructelor.
Mai mult decat oricare alta specie pomicola, ciresul, nu suporta excesul prelungit de umiditate din sol (sensibil la asfixia radiculara), mai ales cand este altoit pe mahaleb. Ciresul salbatic este considerat mai tolerant la excesul temporar de apa si deci mai potrivit pentru solurile grele.
Ciresul are cerinte moderate si fata de umiditatea atmosferica (60-75 0C). In perioada maturarii fructelor, umiditatea atmosferica excesiva favorizeaza atacul de mosnilinia (Monilinia laxa).
Cerintele fata de sol ale ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires )
Ciresul are cerinte mari fata de sol, diferentiindu-se in functie de soiuri si portaltoii folositi. Prefera soluri mijlocii sau usoare, nisipo-lutoase sau argilonisipoase, permeabile, profunde, cu panza de apa freatica la 1,5 – 2 m adancime.
Ciresul ( vand pomi fructiferi altoiti cires ) nu suporta terenurile argiloase, grele, umede si reci, si nici cele cu apa stagnanta. Altoit pe mahaleb ciresul reuseste pe soluri cu umiditate mai scazuta si cu maxim 6% calciu.
Continutul in humus trebuie sa fie peste 1-1,5 %, iar din punct de vedere al reactiei solului, ciresul este o specie care prefera soluri cu o reactie slab acida catre neutra, desi este specia cu cea mai mare toleranta sub acest aspect, suportand un pH cuprins intre 5,5 – 8,0.
Cerintele fata de aer ale ciresului ( vand pomi fructiferi altoiti cires )
Ciresul este o specie cu pronuntata sensibilitate fata de agentii cu efect toxic, in special la nivelul frunzelor, depasind din acest punct de vedere marul, parul, prunul, nucul si visinul. Chiar si unele substante pesticide produc arsuri, in conditiile in care la alte specii, in aceleasi doze de aplicare ele nu se observa (Budan 5., 1995 b).
Dificultati in circulatia aerului se manifesta in zonele depresionare si locurile joase, care trebuie excluse de la cultura, In special pentru speciile sensibile la ger cum este ciresul (Parnia P.si colab., 1992).
Vanturile, in general, sunt defavorabile culturii ciresului, cu exceptia celor de mica intensitate, care imprastie aerul inghetat, usuca fructele si frunzisul dupa ploaie. Vanturile puternice pot duce la deshidratarea unor organe, cum ar fi frunzisul si lastarii tineri, staminele, pistilul sau pot impiedica zborul insectelor polenizatoare, lucru foarte important pentru o specie alogama.
