Cultura prunului

Doriți să combateți bolile și dăunătorii din livadă?
Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro

În cultura prunului, cu o larga arie de raspandire pe glob, detinand locul patru dupa mere, citrice si piersici. Prunul este o specie cu vechi traditii de cultura, avand un rol deosebit în viata locuitorilor de la sate, în special în zona dealurilor subcarpatice, constituind principala sursa de venituri. Ele sunt utilizate pentru consum în stare proaspata, uscata si industrializata (compot, dulceata, gem, magiun, tuica)

Valoarea alimentara a fructelor rezultate din cultura prunului este foarte mare datorita continutului ridicat în hidrati de carbon, substante minerale si vitamine. Fructele proaspete au un continut în zahar asemanator cu al strugurilor, continand 16 – 20% glucide usor asimilabile. Pot asigura cantitati mari de zahar cuprinse între 1400 – 3300kg zahar/ha (A.Gherghi, St.Chiriac, V.Cociu-1986). Fructele deshidratate au pana la 64,7% zaharuri rivalizand cu smochinele si curmalele.

Valoarea energetica a prunelor rezultate din cultura prunului (75kal/100g pulpa) este mai mare decat a merelor, perelor, piersicilor, caiselor s.a. Ea poate varia între 6284 kcal/ha la soiul Renclod Althan si 19781 kcal/ha la soiul Centenar.

Prunele rezultate din cultura prunului sunt bogate în substante minerale (0,23 – 0,65%) predominante fiind cele alcalinizate (potasiu, calciu, magneziu), fata de cele acidifiante (fosfor, clor, sulf), consumul lor constituind la mentinerea echilibrului acido – bazic.

În stare proaspata prunele au o ridicata valoare vitaminizata, fiind bogata în vitaminele B1, B2, PP, C, dar în special vitamina A (I.F.Radu si colaboratorii – 1957)

Valoarea terapeutica si profilactica a prunelor a fost bine cunoscuta înca din antichitate, ele avand actiune alcalinizanta, mineralizanta, laxativa, diuretica, decongestionata hepatic.

Lemnul de prun este folosit la fabricarea creioanelor, obtinerea carbunelui activ si drept combustibil.

Subprodusele rezultate din cultura prunului de la prelucrarea industriala pot fi valorificate prin extragerea unor coloranti, folosite la colorarea produselor alimentare, neexpuse la tratament termic intensiv, ca: bauturi racoritoare, siropuri, lichioruri, conserve de fructe etc. (B.Segal, N.Croitor-1984).

 

Compozitia chimica a prunelor în stare proaspata si deshidratata

tab 1.1

Specificare U/M Proaspete Deshidratate
Protide   G% 0,8 2,1
Lipide   G% 0,2 0,6
Glucide   G% 19,7 67,4
Cenusa   G% 0,6 1,9
Apa    % 78,7 28,0
Val. energetica Kcal % 75 255
SUBSTANTE MINERALE
Calciu Mg 12 51
Fosfor Mg 18 79
Fier Mg 0,5 3,9
Sodiu Mg 0,1 8,0
Potasiu mg 170 604
VITAMINE
A U.I 300 1600
B1 Mg 0,03 0,03
B2 Mg 0,03 0,17
B3 Mg 0,05 1,60
B6 Mg 0,05 0,24
C mg 4 3

 

Importanta rezultatelor din cultura prunului reiese si din faptul ca este o specie mai putin pretentioasa fata de factorii de mediu, cu mare plasticitate ecologica, care valorifica bine chiar si pe solurile mai subtiri si sarace.

Prunul are o crestere rapida, intra pe rod la 4 – 5 ani, produce abundent, pomii traiesc mult iar fructele au sezon lung de consum în stare proaspata. Este o specie rustica care reuseste si în conditiile unei agrotehnici simple si de aceea s-a extins si în gradinile populatiei.

Prunul face parte din ordinul ROSALES, familia ROSACEAE, subfamilia PRUNOIDEAE, genul PRUNUS.L care cuprinde 31 de specii si foarte multe soiuri, majoritatea originare din zona cu clima temperata a emisferei nordice.

PRUNUS DOMESTICA L (prunul comun sau de gradina) se considera ca este un hibrid natural între porumbar si mirobolan, fapt pentru care nu se întalneste în flora spontana. Este reprezentat de peste 1000 specii dar cele mai importante fiind:

Vanat de Italia

Agen

Anna Spath

Tuleu Gras

Vanat romanesc

Este raspandit în tarile balcanice si cele mediteraneene, în Europa centrala si occidentala.

PRUNUS INSITITIA JUSL. (scoldus sau goldan) creste sub forma de pom cu vigoare mica, este rezistent la seceta, ger, boli criptogamice, este rustic, se înmulteste prin drajoni si este raspandit în zona temperata a Europei si Asia.

PRUNUS CERASIFERA EHRH. (corcodusul sau mirobolanul) în tara noastra este folosit ca portaltoi pentru prun si cais, iar în CSI, SUA, Bulgaria ca pom fructifer fiind selectionate anumite soiuri cu fructe pentru masa .Varietatile PISSARDII, ELEGANS, PENDULA sunt utilizate ca plante decorative în parcuri.

PRUNUS SPINOSA L.(porumbarul) este un arbust raspandit în Europa, Asia, Africa de Nord, foarte rezistent la ger si seceta, din care în CSI au fost selectionate soiuri cu fructe comestibile, iar la noi în tara s-a obtinut portaltoiul ,,PORUMBAR DE IASI’’ care este de vigoare mica si permite intensivizarea culturii prunului.

PRUNUS USSURIENSIS Kov et Kost (prunul de Ussuria) este foarte rezistent la ger, fiind raspandit în CSI din Ural pana în Siberia. Se foloseste ca portaltoi, Prunus americana Baylei (prunul american), este specie de baza în America, fiind reprezentat prin numeroase soiuri:

PRUNUS HORTULANA BAYLEI (prunul american de gradina) cuprinde soiuri americane rezistente la transport, folosite pentru industrializare.

PRUNUS NIGRA (prunul canadian) este foarte rezistent la ger (-45°C) si seceta (300 – 350mm) creste spontan în Canada.

PRUNUS SALICINA L.indl. (prunul chinezesc) si PRUNUS SIMONII Carr (prunul lui Simon) cu frunze asemanatoare cu cele ale piersicului si cuprind soiuri de prun cultivate în China, Japonia, America de Nord.

Alte specii:

PRUNUS ANGUSTIFOLIA Marsh; PRUNUS MUNSONIANA Wight; PRUNUS MARITIMA Marsh; PRUNUS SUBCORDATA Beuth s.a.

vand pomi fructiferi prun 2

Lasă un răspuns