Mugurii sunt organe care se formează pe lăstari în fiecare an. Ei pot fi clasificaţi după poziţia şi după funcţia pe care o îndeplinesc.
După poziţia lor mugurii pot fi apicali (terminali), axilari (laterali) şi stipelari. Cei stipelari în funcţie de modul de dispunere la nivelul nodului, faţă de mugurele vegetativ pot fi colaterali (dispuşi în acelaşi plan orizontal cu cel vegetativ) şi stipelari seriali (mugurele stipelar este plasat sub cel vegetativ, în acelaşi plan vertical).
După funcţia pe care o îndeplinesc, mugurii pot fi activi şi latenţi. Cei activi, la rândul lor, sunt vegetativi şi de rod. Mugurii de rod pot fi floriferi (la sâmburoase) şi micşti (la seminţoase).
Din mugurii floriferi se formează una până la patru flori şi, eventual tot atâtea fructe (sâmburoase).
Mugurii micşti, întâlniţi la seminţoase dau naştere la lăstari şi flori sau inflorescenţe (cu 5 flori la măr şi până la 8-9 flori la păr).
La măr, păr, nuc şi alun mugurele terminal este vegetativ sau mixt în timp ce la cireş, vişin, prun şi cais, mugurele terminal este vegetativ.
