Fertilizarea si irigarea ciresilor

Doriți să combateți bolile și dăunătorii din livadă?
Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro

Dirijarea cresterii rodirii cu ajutorul substantelor chimice a ciresilor

In plantatiile moderne, cu densitati mari, controlul cresterii vegetative este o problema esentiala, cu atat mai mult cu cat la cires nu exista in productie combina­tii soi – portaltoi de vigoare redusa.

Cei mai utilizati retardanti in reducerea si blocarea cresterii pomilor sunt: Alar (SADH), Cycocelul (CCC), acidul triodobenzoic (TIBA), hidraliza maleica (HM) si Cultarul (Paclobutrazol) (C. Pamia, 1989).

Desi Alarul si Cultarul au dat rezultate bune in experiente, folosirea lor in productie nu s-a raspandit. Din experientele efectuate la I.C.P.P. Maracineni dupa doi ani de aplicare foliara a Alarului in diferite doze la soiurile Negre de Bistrita si Gertnersdorf, lungimea medie a lastarilor a fost mai mica la pomii tratati decat la pomii martor netratati la ambele soiuri (tabelul 1).

 

Tabelul 1

Influenta Alarului asupra cresterii in lungime a lastarilor ciresilor

(media pe 2 ani)

 

Soiul Doza de Alar Lungimea medie a lastarilor
Cm %
Negre de Bistrita Martor (netratat)SADH – 2000 ppm

SADH – 3000 ppm

SADH – 4000 ppm

91,142,6

39,2

33,6

100,046,7

43,0

36,9

Germesdorf Martor (netratat)SADH – 2000 ppm

SADH – 3000 ppm

SADH – 4000 ppm

82,163,1

60,5

41,2

100,076,8

61,5

50,1

 

De asemenea, din experientele cu Cultar la I.G.P.P. Maracineni la speciile cires, prun si piersic, a rezultat ca, prin aplicarea la sol a dozei de 4 l/ha in 900 1/ha apa, s-a obtinut in cel de-al doilea an de la aplicare, o reducere a cresterilor anuale cu 20-60 % la cires si cu 15-30 % la prun, in functie de diferitele concentratii.

Cantitatea de lemn eliminata prin taierile in uscat la cires a inregistrat o reducere semnificativa de pana la 80 % (Cornelia Parnia, 1989).

 

Intretinerea solului ciresilor

La alegerea sistemului de intretinere a solului in plantatii de cires trebuie sa se tina seama ca ciresul nu suporta  excesul de apa si deranjarea sau taierea sistemului radicular.

 

.  In plantatiile tinere

In primii ani dupa plantare a ciresilor terenul se poate intretine sub forma de ogor negru, pentru ca pomii sa creasca repede si bine. In acest scop, solul se mentine afanat si fara buruieni, prin mobilizarea permanenta pe intreaga suprafata a livezii, cu ajutorul mijloacelor mecanizate. Pe randul de pomi prasilele se executa manual.

Folosirea indelungata a acestui sistem duce la tasarea solului in adancime, inrautatind conditile de aeratie si umiditate la nivelul sistemului radicular.

Incepand cu anul al II-lea de plantare intre randurile de pomi se pot semana culturi intercalate. In acest scop este necesar, ca in afara ingrasamintelor care se dau la pomi, sa se administreze ingrasaminte suplimentare pentru culturile intercalate, iar pe timp de seceta, irigarea trebuie sa satisfaca atat cerintele pomilor cat si cele ale culturilor intercalate (cartof, fasole, mazare, morcov, etc.).

Sistemul cu ingrasaminte verzi se poate folosi in primii ani, pe terenurile slab fertile, precum si pe terenurile nisipoase, unde contribuie la combaterea eroziunii. Cultura ocupa terenul doar cateva luni, iar plantele folosite trebuie sa creasca repede si sa produca o masa de materie organica cat mai bogata.

Astfel, o cultura de secara (semanata toamna) la cires, in conditiile din zona Maracineni, a adus un aport insemnat de materie organica in sol.

Pe terenurile cu panta mare, unde apare pericolul degradarii solului prin eroziune, se va face inierbarea intervalelor dintre randuri, ramanand de-a lungul fiecarui rand o banda de 1,2 – 1,5 m care se va intretine prin aplicarea de prasile manuale repetate.

In acest caz se vor face cosiri repetate (cand plantele au 15-20 cm), iar iarba rezultata se va depune sub forma de mulci pe randul de pomi.

Tendinta este ca in livezile intensive inierbarea sa se faca inca din anul II – III de la plantare (chiar si pe terenurile plane), avand in vedere ca aceasta poate folosi si ca mijloc de reducere a vigorii pomilor.

 

In plantatiile pe rod ale ciresilor

In prezent, incepand din anul IV – V de la plantare, odata cu intrarea pomilor pe rod, s-a generalizat sistemul inierbarii. Se practica si sistemul de inierbare parti­ala: un interval inierbat si un interval intretinut cu ogor negru. Dupa 3-4 ani, se desteleneste intervalul inierbat si se inierbeaza celalalt.

In cazul ambelor sisteme iarba de pe intervalul dintre randuri se coseste de 3-4 ori pe an si materialul organic rezultat se depune ca mulci pe randul de pomi. Pe o latime de 1,2 – 1,5 m, pe randul de pomi, solul se mentine curat de buruieni prin 3-4 prasile sau se pot aplica erbicide.

Prezenta buruienilor aduce o serie de inconveniente:

– sunt mari consumatoare de apa si hrana;

– stanjenesc lucrarile de intretinere si recoltare;

– sunt gazde pentru boli si daunatori.

Pentru erbicidare se pot folosi erbicide totale sistemice cum ar fi: erbicidele postemergente pe baza de glyphosate – Roundup CE 3-4 l/ha; Glyphogan GE 3-4,5 l/ha; Glialka 10 WSP 2,5-3,5 kg/ha; Glyfos GE 2-3 l/ha; Erranca GE 3-4 l/ha.

De asemenea, in livezile de cires se pot folosi si erbicide selective (graminicide) testate si omologate la I.G.P.P. Pitesti – Maracineni in 1992: Gallant super GE 1-1,5 l/ha; Focus ultra CE 3-4 l/ha.

 

Fertilizarea solului In plantatiile tinere

Cercetarile de la I.G.P.P. Pitesti-Maracineni au demonstrat ca cele mai bune rezultate s-au obtinut cand dupa plantare s-a facut anual o fertilizare de intretinere cu fosfor si potasiu, care sunt incorporate in sol odata cu aratura de toamna.

Dozele orientative de fosfor si potasiu sunt de 120 kg/ha, respectiv 80 kg/ha s.a. Tot anual se vor aplica 120 kg/ha azot, in 3 reprize, din care 1/3 toamna, 1/3 inainte de pornirea in vegetatie si 1/3 in perioada cresterii intensive a lastarilor.

In anul IV de la plantare se administreaza 60 – 80 t/ha ingrasaminte organice si dozele de ingrasaminte chimice indicate mai sus.

 

Fertilizarea solului In plantatiile pe rod

In livezile pe rod se recomanda, in general, sa se administreze 60-80 t/ha ingrasaminte organice la 3 ani si anual ingrasaminte chimice in doza de 240 kg/ha N + 120 kg/ha P205 + 120 kg/ha K20. Aceste retete sunt orientative, de la o situatie la alta fiind necesara adaptarea lor in functie de conditiile climatice si starea de fertilizare a solului.

In urma cercetarilor efectuate la I.C.P.P. Maracineni cu privire la efectul ingrasamintelor pe baza de azot, fosfor si potasiu asupra fructificarii soiului de cires Boambe de Cotnari, cele mai bune rezultate s-au obtinut in urma adminstrarii anuale a urmatoarelor doze de P si K: 240 kg/ha P205  si 120 kg/ha K20, incorpora­te la 18-20 cm adancime (tabelul 2).

 

Tabelul 2

Determinarea gradului de semnificatie a sporului de productie obtinut

fata de martor  la soiul de cires Boambe de Cotnari

I.C.P.P. Maracineni, 1994 – 1999

 

Varianta Prod. MedieT/ha ±d Semni-ficatia D.L.
V3: P205 240 kg/ha + K20 120 kg/ha, anual la 18-20 cm adancime 10,28 3,14 ***
V5: P205 240 kg/ha + K20 120 kg/ha, la plantare si anual, in focare de nutritie + 120 kg/ha N fazial la 10-12 cm adancime 10,15 3.01 **
V2: N 120 kg/ha anual la 10 – 12 cm adancime 9,56 2,42 **
V6: P205 720 kg/ha + K20 390 kg/ha, la plantare si in focare de nutritie din 3 in 3 ani + 120 kg/ha N, fazial la 10-12 cm adancime 9,12 1,98 * 1,682,24

3,12

V7: gunoi de grajd 20 t/ha la plantare si anual la 18-20 cm + 120 kg/ha N fazial la 10-12 cm adancime 7,85 0.71
V1: martor neangrasat 7,14

 

.           Irigarea

Pentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca pomilor sa li se asigure in permanenta apa, in cantitati suficiente, diferentiat, in functie de cerintele fiecarui soi, portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc.

Insuficienta apei in sol in timpul infloritului si urmatoarele 2 saptamani dupa legarea fructelor determina caderea in masa a fructelor legate. Lipsa mai accentuata a apei din sol in perioada cresterii fructelor face ca fructele sa ramana mici si de calitate inferioara.

La cires se recomanda sa se aplice udari in urmatoarele momente:

– cu 5-6 zile inainte de inceputul infloritului;

– in perioada lemnificarii samburilor;

– dupa recoltare.

 

Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli care produc pagube insemnate in plantatiile de cires sunt:

– viroze: patarea inelara (Prunus ring spot), patarea inelara clorotica (Prune dwarf), patarea ruginie a ciresului (Rusty mottle group) si altii;

– bacterioze: cancerul bacterian (Pseudomonas syringae);

– micoze: antracnoza frunzelor (Coccomyces hiemalis), monilioza fructelor si lastarilor (Monilinia laxa si Monilinia fructigena), ciuruirea frunzelor (Ascospora beijerinckii).

Dintre daunatori mai importanti sunt: musca cireselor (Rhagoletis cerasi), paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru (Myzus cerasi), acarianul brun (Biyobia rubrioculus).

Aplicarea tratamentelor fitosanitare trebuie sa se faca la avertizare, cu inca­drarea stricta in intervalele avertizate, sub supravegherea stricta a specialistilor, la temperaturi sub 25 0C si cu imbaierea intregii suprafete foliare a pomilor. Programul de tratamente ce se aplica in plantatiile de cires pe rod la I.C.P.P. Maracineni este redat in figurile 9 a si b. Pentru asigurarea unor productii mari de fructe si de calitate superioara, trebuie sa se aplice si un complex de masuri agro­tehnice si de igiena culturala, cum ar fi: taierea si arderea ramurilor atacate, a drajonilor si a ramurilor cu scurgeri puternice de clei, a ramurilor atacate de moni­lioza; aratura adanca de toamna pentru incorporarea frunzelor atacate de antracno­za, ciuruire, etc.

fertilizare cires

Recoltarea si valorificarea productiei

Rezultatele economice obtinute in cultura ciresului depind in mare masura de recoltarea si valorificarea corespunzatoare a fructelor. Recoltarea consuma cel mai mare volum de munca manuala si este o operatiune complexa care determina calitatea, valoarea comerciala, durata de pastrare in stare proaspata si pretabilitatea la prelucrare si transformare a fructelor in produse de calitate superioara.

Productia de fructe si calitatea acesteia sunt strans legate de momentul optim de recoltare. In practica este greu sa se stabileasca momentul optim care sa stabi­leasca atat interesele producatorilor cat si pe cele ale consumatorilor.

Dintre numerosii indici de maturare care pot ajuta la stabilirea momentului optim de recoltare, la cirese, cei mai indicati sunt gradul de colorare si continutul in substanta uscata. Principalele caracteristici ale fructelor la unele  soiuri de cires sunt redate in tabelul 3.

Ciresele destinate consumului in stare proaspata se recolteaza obligatoriu cu codita, iar pentru prelucrare se admit si fructe fara codita, cu conditia ca acestea sa nu prezinte inceput de zemuire in cavitatea pedunculara.

 

Tabelul 3

Compozitia chimica a fructelor

Soiul Subst. Uscata% Zaharuri totale% ZaharuriReduct.

%

Zaharoza% Acidit. Totala% Subst. Tanoide% Cenusa% Vit. C mg%
Big. Morreau 11,85 9,06 8,35 0,71 0,51 0,125 0,36 18,46
Rosii de Bistrita 10,85 8,13 7,41 1,42 0,43 0,084 0,41 8,80
Negre de Bistrita 12,31 9,45 8,75 0,70 0,45 0,107 0,40 17,45
Cerna 11,36 10,23 10,13 0,13 0,61 0,079 27,28
Van 12,93 8,61 7,83 0,78 0,54 0,070 0,36 16,13
Bing 14,83 10,72 9,97 0,75 0,53 0,111 0,46 20,60
Stella 14,66 11,43 9,65 1,78 0,60 0,123 0,42 19,21
Ulster 15,85 11,01 10,36 0,59 0,49 0,099 0,38 16,64
Germesdorf 13,83 10,90 10,17 0,73 0,51 0,075 0,40 28,84
Boambe de Cotnari 15,57 10,29 9,52 0,77 0,50 0,059 0,40 19,14
Big. Donissen 15,22 9,97 9,58 0,39 0,42 0,046 0,45 20,24
Silva 17,20 11,32 0,65 0,257 0,56 33,44
Amara 20,19 13,34 0,80 0,267 0,57 38,28

Directiile de valorificare a fructelor la principalele soiuri din sortiment sunt, pe langa consumul in stare proaspata si industrializarea sub forma de pulpe, sucuri, nectar, compot, dulceata, gem, etc. o valoare deosebita pentru prelucrare o au fructele soiurilor de cires amar cu fructe mari si intens colorate, cu sambure mic si detasabil, aroma intensa (Silva, Amara).

Rezultatele cercetarilor de la ICPP Maracineni au aratat ca recoltarea cireselor se poate face mecanizat, cu masina de recoltat fructe tip “vibrator”, dar aceasta veriga tehnologica nu s-a extins in productie.

0 crestere substantiala a productivitatii muncii la recoltarea mecanica se inregistreaza in urma aplicarii unei stropiri cu Ethrel, in concentratie de 750 ppm, cu 10-14 zile inainte de recoltare (Stan Sabina, 1979).

 

Lasă un răspuns