Coroanele naturale sau dirijate utilizate în practica pomicolă, se clasifică după următoarele criterii: volumul coroanei, forma conturului proiecţiei coroanei pe sol şi prezenţa sau absenţa axului.
Coroane cu volum mare
În această grupă sunt incluse coroanele globuloase cu ax respectiv piramida etajată rărită, primaida neetajată (leader), piramida mixtă şi tufa; coroane globuloase fără ax respectiv vasul ameliorat, vasul întârziat, vasul californian şi coroane aplatizate cu ax care includ palmeta simetrică cu braţe oblice, palmeta neetajată, palmeta arcuită, palmeta ruzină, palmeta liberă etc
Coroane cu volum mic
În această categorie sunt incluse: coroanele globuloase, cilindrice şi conice cu ax respectiv piramida joasă, Pillar, fusul subţire, axul vertical, fusul nord olandez şi fusul tufă ameliorat; coroanele globuloase fără ax respectiv vasul tufă, coroanele aplatizate cu ax incluzând palmeta simplă, drapelul Marchand, sistemul Haag, Haag modificat, coroanele aplatizate fără ax cum ar fi Ypsilon transversal, evantai, triplă încrucişare Delbard, gard fructifer cu schelet arcuit şi cordonul tufă.
Coroane artistice
Această categorie cuprinde: palisade cu ax (cordonul vertical, cordonul oblic, piramida aripată), palisade fără ax (gardul belgian, „U” simplu, „U” dublu, palmeta Verrier, cordonul orizontal simplu, dublu şi etajat, vasul candelabru şi palmeta candelabru)
În cazul coroanelor globuloase proiecţia lor pe sol apare sub formă de cerc, iar la cele aplatizate proecţia este o elipsă cu diametrul mare pe direcţia rândului.
Coroanele globuloase de volum mare (cu ax şi fără ax) sunt caracteristice pentru plantaţiile de tip clasic, agropomicole, folosite la specii de măr, păr, cireş, cais, piersic şi prun. Ele au dezavantajul că păstrează în coroană mult lemn neproductiv iar randamentul fotosintetic este mai mic.
Coroanele aplatizate sunt mai bine luminate şi mai aerisite faţă de cele globuloase cu volum mare. în plantaţiile cu coroane aplatizate se realizează rânduri compacte separate între ele prin alei tehnologice pe care se deplasează agregatele.
Coroanele artistic palisate sunt folosite mai mult în plantaţiile din gospodăriile familiale. Ele se obţin prin orientarea braţelor şi a axului pomului pe sistemul de susţinere prin tăieri mai mult sau mai puţin severe executate în diferite perioade ale anului
11.1.1. Coroanele cu volum mare
Din această grupă fac parte următoarele forme:
Piramida etajată rărită
Această formă de coroană se caracterizează printr-un trunchi de 60-80 cm şi un ax central pe care sunt inserate şarpantele în două sau trei etaje. Fiecare etaj este alcătuit din trei şarpante dispuse sub un unghi de inserţie de 45-55º şi un unghi de divergenţă de 120º. Ramificarea în lungul şarpantelor este bialternă externă şi cuprinde 3-5 ramuri de ordinul doi (în funcţie de vigoarea pomului). Distanţa de ramificare are valori tot mai mici pe măsură ce ne depărtăm de axul pomului (70-90 cm; 50-70 cm; 45-50 cm şi 40 cm). Şarpantele din acelaşi etaj nu pleacă din muguri succesivi, între două şarpante succesive distanţa fiind de 7-15 cm. Distanţa între etaje este de 80-130 cm între etajul I şi II şi de 80 cm între etajul II şi III. În anul al doilea, după consolidarea ultimei şarpante, se suprimă axul. În cazul în care suprimarea axului se face înainte ca ultima şarpantă să-şi consolideze unghiul de inserţie, în caz contrar aceasta preia rolul de ax.
Piramida neetajată modificată sau leader modificat
Este formată dintr-un trunchi de 60 cm şi un ax de 120-210 cm pe care se inserează 5-7 şarpante distanţate între ele la 30 cm şi sunt dispuse în verticil. Trei şarpante succesive formează în plan orizontal un etaj. Ramificarea este bilaterală externă. Pe primele trei şarpante se găsesc trei ramuri de ordinul doi (subşarpante), pe a patra şi a cincea câte două ramuri de ordinul II iar pe ultimele două şarpante câte o singură subşarpantă.
Piramida mixtă
Această formă de coroană prezintă un trunchi de 60-80 cm, cu un etaj format din trei şarpante, iar în lungul axului sunt dispuse în verticil trei-patru şarpante solitare, distanţate între ele la 30-40 cm (în funcţie de vigoarea pomului).
Distanţa între primele trei şarpante care formează etajul întâi este de 7-15 cm iar între ultima şarpantă din etaj şi prima şarpantă solitară distanţa este de 80 cm. Ramurile de ordinul II (subşarpantele) sunt dispuse bialtern extern. Pe fiecare şarpantă din etaj sunt câte trei subşarpante bialterne externe. Pe primele două şarpante solitare sunt câte două subşarpante iar pe ultimele două, câte o subşarpantă.
Tufa
Este o coroană seminaturală alcătuită din 5-6 şarpante şi un trunchi mic (20-30 cm). Cea de a şasea şarpantă este mai viguroasă, cu tendinţa de a înlocui axul pomului. Datorită trunchiului mic pomii au înălţimea maximă de 3-4 m
Vasul clasic
Este prezent în plantaţiile clasice înfiinţate înainte de 1965. Prezintă un trunchi de 60-80 cm şi trei şarpante plecate din muguri succesivi. Ramificarea este bicotomă (prin bifurcare) şi s-a practicat mai mult la cais şi măr. La cais rezultatele au fost nesatisfăcătoare deoarece lemnul este slab şi se dezbină uşor. Această formă de coroană asigură o foarte bună iluminare în interiorul coroanei pomului.
Vasul ameliorat
Are o dispunere mai bună a şarpantelor deoarece ele sunt distanţate una de alta la 10-15 cm pe un ax de 20-30 cm dispus în continuarea unui trunchi de 60-80 cm. Ramificarea este bialternă externă, pe fiecare şarpantă fiind dispuse câte trei subşarpante.
Vasul întârziat (piramida întreruptă)
Prezintă un trunchi de 60 cm înălţime şi trei şarpante distanţate între ele la 20-30 cm, rezultând astfel un ax de 40-60 cm. Pe fiecare şarpantă se plasează trei sau patru subşarpante dispuse bialtern extern. Vasul întârziat a dat rezultate bune şi foarte bune la speciile: măr, păr, prun şi cais altoite pe protaltoi viguroşi.
Vasul Californian
Prezintă şase şarpante inserate pe ax sub un unghi de 25-35º faţă de verticală care dă o rezistenţă mai mare pomilor la recoltarea fructelor prin scuturare. Pentru recoltarea fructelor cu scuturătorul mecanic trunchiul pomilor are înălţimea de 0,80 m iar distanţa între rânduri este de 7 m.
Palmeta etajată cu braţe oblice
Este principala formă de coroană pentru plantaţiile intensive de măr, păr, piersic, prun, cais şi vişin.
Înălţimea trunchiului este de 30-40 cm la piersic şi de 50-60 cm la celelalte specii. În lungul axului sunt dispuse trei etaje, distanţate la 60-120 cm. în fiecare etaj se găsesc două şarpante cu puncte de inserţie distanţate la 8-12 cm. Şarpantele din primul etaj au unghiul de inserţie de 45-55º, cele din etajul doi la 55-65º iar în cel de al treilea, la 70-75º. Unghiul de inserţie se măreşte pentru a diminua fenomenul de polaritate.
Numărul subşarpantelor pe fiecare şarpantă este de două la piersic şi patru la celelalte specii. Subşarpantele sunt plasate orizontal faţă de axul pomului (paralel cu sârmele spalierului) şi la 45º faţă de şarpante. Grosimea gardului fructifer este de 1,5-2,0 m la bază şi 1,0-1,2 m la vârf.
Palmeta neetajată cu braţe oblice
Această formă de coroană se utilizează cu prioritate la pomii de vigoare mică şi mijlocie.
Trunchiul pomilor este de 40-50 cm, acesta se continuă cu un ax pe care sunt inserate 8-10-12 şarpante, distanţate între ele la 30 cm şi dispuse alternativ. Distanţa între două şarpante de pe aceeaşi parte a pomului este de 60 cm. Gardul fructifer format are înălţimea de 2,5-3,0 m şi grosimea de 1,20-1,50 m.
Palmeta anticipată
Se foloseşte la păr, în special pentru soiul Passe Crassane. Trunchiul pomului are înălţimea de 40-50 cm. Primul etaj este inserat la înălţimea de 40-50 cm, al doilea la 120 cm faţă de primul, respectiv 160-170 cm faţă de sol. Aceste etaje se formează din lăstari anticipaţi iar etajul III şi IV se realizează din ramuri laterale normale.
Pentru stimularea producţiei de fructe şi intrarea cât mai rapidă pe rod se reţin în lungul axului toate ramurile de vigoare redusă iar cele viguroase se suprimă pentru a nu inhiba creşterea fructelor (SANSAVINI, 1984).
Palmeta liberă
Realizarea acestei forme de coroană are loc prin tăieri specifice. Cele 9-11 şarpante înserate în lungul axului sunt solitare sau în etaje, la distanţe şi unghiuri de inserţie variabile şi orientate în lungul rândului. Distanţele între şarpante se definitivează după intrarea pomilor pe rod, când se elimină ramurile cu plasament defectuos, degarnisite şi slabe.
Unghiul de ramificare al şarpantelor se deschide spre vârful ramurilor de schelet, prin tăieri de transfer pe o ramificaţie plasată pe direcţia rândului.
11.1.2. Coroane cu volum mic
Piramida joasă
Se foloseşte la pomii de vigoare mică (măr altoit pe M9, păr altoit pe gutui sau prun altoit pe Saint Joulien A şi Pixy). Pomii se proiectează cu un trunchi de 40 cm înălţime şi o coroană cu înălţimea de 1,6-2,3 m. La măr şi păr înălţimea pomilor este de 2,1 m iar la prun de 2,7 m. Diametrul coroanei la bază este de 0,9-1,0 m. Axul pomilor creşte în zig-zag şi poartă în lungul lui 6-7 şarpante de vigoare mică şi plasate în spirală, la distanţă de 20-25 cm una de alta. Acestea sunt garnisite cu ramuri de semischelet scurte, viguroase şi foarte productive.
Coroana Pillar
Este folosită cu prioritate în plantaţiile de măr şi se prezintă sub formă de cordon vertical modificat, cu înălţimea de 2,5-3,0 m. În lungul axului sunt 30-35 de verigi de rod. Fiecare verigă de rod cuprinde trei ramuri respectiv una de un an, una de doi ani, garnisită cu formaţiuni de rod, şi una de trei ani, care fructifică. Tăierile sunt simple şi constau în scurtarea în cepi scurţi a ramurilor de trei ani, indiferent dacă au rodit sau nu, scurtarea ramificaţiilor laterale de pe ramurile de doi ani care s-au alungit mult fără a diferenţia rod, alegerea anuală a 30-35 de lăstari de înlocuire şi suprimarea celor de prisos.
Fusul subţire (Slender Spindle)
Testarea acestei forme de coroană s-a făcut pe soiul Golden Delicious în Olanda de unde s-a extins la aproape toate soiurile de măr, păr, piersic, prun, vişin din ţările cultivatoare a speciilor respective.
Trunchiul pomilor are înălţimea de 40 cm şi un ax de 2,5 m care merge în zig-zag şi este limitat deasupra unei ramuri cu creştere aproape de orizontală la înălţimea de circa 3,0 m.
În lungul axului sunt 4-5 şarpante inserate aproape de bază şi 15-20 ramrui de semischelet care după 3-4 ani de rodire se înlocuiesc. Diametrul coroanei este de 0,9-1,4 m la bază şi 0,4-0,6 m la vârf.
Axul vertical
Este forma de coroană folosită în plantaţiile superintensive. În lungul axului pomilor se găsesc ramuri de semischelet şi de rod. Pomii ajung la înălţimea de 4,0-4,5 m începând din anul 5-6 de la plantare. Diametrul coroanei la bază este de 1,8-2,0 m
Fusul tufă ameliorat (Spindelbusch ameliorat)
Are un trunchi de 50-60 cm şi 14-18 şarpante dispuse în lungul axului. şarpantele au vigoare mică, sunt distanţate la 10-30 cm şi înclinate la 65-75º. Formaţiunile de rod se prind direct pe şarpante şi ax.
Tufa vas
Este o coroană globuloasă folosită la soiurile de vişin cu fructificare predominantă pe ramuri plete. Trunchiul este scurt (10-20 cm) pe ax fiind inserate 5-6 şarpante iar pe fiecare şarpantă sunt 7-8 ramrui de semischelet dispuse altern, la 20-25 cm distanţă una de alta şi care se scurtează la 40-50 cm, pentru activarea mugurilor dorminzi. Pentru stimularea ramificării lăstarii se ciupesc când au lungimea de 10-15 cm. Înălţimea coroanei se limitează la 1,6-1,8 m.
Palmeta simplă
Se foloseşte în plantaţiile superintensive de piersic, prun, măr, păr, cu sau fără sistem de susţinere. Coroana este formată din două şarpante înclinate la 45-55º. Ramurile de rod se inserează direct pe şarpante iar la măr, păr, prun, se realizează un semischelet obţinut prin scurtarea ramurilor vegetative la 5-6 muguri. Gardul fructifer astfel format se limitează la înălţimea de 2,0 m şi la o lăţime de 0,9-1,0 m.
Drapel Marchand
Se foloseşte cu succes la piersic, măr, păr şi cireş altoiţi pe portaltoi de vigoare mică şi mijlocie. Pomii plantaţi înclinaţi la 45º au şase şarpante conduse la 45º faţă de verticală şi la 90º faţă de ax. Pe partea superioară a axului se lasă patru şarpante iar pe cea inferioară două.
Sistemul Haag
A fost realizat în Belgia. Are un ax central şi 4-5 etaje, fiecare având câte două şarpante, conduse orizontal în lungul sârmelor spalierului. Distanţa între etaje este de 50 cm iar înălţimea trunchiului de 60 cm.
Ypsilon transversal
Are un trunchi de 30-40 cm şi două şarpante dispuse sub formă de „V” orientate spre intervale sub un unghi de 25-30º. Pomii se plantează la distanţa de 4,5-6,0/1,0-1,5 m, înălţimea lor fiind limitată la 2,6-3,2 m iar grosimea gardului fructifer astfel format, este de 2,4-2,6 m. La piersic este necesar sistemul de susţinere pentru a evita dezbinarea şarpantelor.
Coroana evantai
Această formă de coroană se caracterizează printr-un trunchi de 30-40 cm şi două şarpante de 30 cm la cireş şi 50 cm la piersic şi prun, orientate în lungul rândului şi inserate sub un unghi de 45-90º. Pe fiecare şarpantă sunt dispuse bialtern extern patru subşarpante distanţate la 8-12 cm, pe care se formează alte 3-4 ramificaţii. Prin lucrările în verde se formează pe elementele de schelet un semischelet scurt şi viguros, cu numeroase ramuri de rod. În cazul piersicului, atunci când se practică tăierea modernă, semischeletul lipseşte. Înălţimea gardului fructifer se limitează la 2,0-2,25 m iar grosimea lui la 0,8-1,0 m.
Tripla încucişare (tricroissillon) Delbard
Pomii prezintă un trunchi de 30 cm şi două şarpante orientate în lungul rândului, înclinate la 21-49º faţă de orizontală, diferenţiat în funcţie de vigoarea pomilor. Pe partea superioară a fiecărei şarpante la distanţe de 60-120 cm faţă de trunchi se lasă câte o subşarpantă care se înclină şi se conduce paralel cu axul şarpantei vecine, întersectându-se deasupra trunchiului. Fiecare subşarpantă se intersectează cu subşarpanta de pe şarpanta opusă şi cu şarpanta pomului vecin.
Gardul cu schelet arcuit
Este forma de coroană elaborată la SCPP Voineşti Dâmboviţa pentru plantaţii superintensive de măr. Se prezintă sub forma unui schelet arcuit alcătuit din 3-4 arcade. Prima arcadă se formează la 50-60 cm de la sol iar ultima la 1,7-1,8 m. Se adaptează foarte bine la această formă de coroană soiurile de măr cu fructificare de tip spur altoite pe M106 precum şi Golden Delicious şi Jonathan altoite pe M9.
Cordonul tufă
Coroana are un volum redus (înaltă de 2,0-2,25 m şi lată de 1,0 m). Trunchiul are înălţimea de 30 cm şi susţine două şarpante orizontale pe care sunt amplasate 3-4 ramuri roditoare în vârstă de 3-4 ani şi încă 3-4 ramuri de 1-2 ani care au rolul de a înlocui pe cele îmbătrânite.
Distanţele de plantare sunt 3,0/0,75-1,0 m.
Pe lângă formele de coroană prezentate mai sus, în plantaţiile pomicole se mai folosesc, însă cu o frecvenţă mult mai scăzută, şi coroane de tipul cordonul oblic, cordonul orizontal, pergolă orizontală bilaterală etc.
Coroane artistice palisate
S-au răspândit cu prioritate în grădinile familiale pentru a produce efecte estetice, însă se pot practica şi în plantaţiile superintensive.
Cordonul vertical a fost transformat în ax vertical, cordonul bilateral a devenit prin îmbunătăţiri cordon tufă, iar gardul belgian a evoluat spre Ypsilon transversal.
În grădinile familiale produc efect artistic, în special la măr şi păr, coroanele: „U” simplu, „U” dublu, palmeta Verrier, vasul candelabru, piramida aripată.