Lucrarile solului la vita de vie

Doriți să combateți mana viței de vie?
Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro

Lucrarile agrotehnicecare se aplica solului la vita de vie capata o importanta deosebita prin specificul culturii vitei de vie care ocupa terenul timp indelungat de 30-35 ani si chiar mai mult. Se stie ca solurile cu utilizare viticola sunt soluri antropice (modificate), slab structurate, cu un continut scazut de humus si cu o porozitate capilara mai redusa.

Pentru mentinerea starii de afanare a solului, a unui raport optim intre porozitatea capilara de 25-30% si cea necapilara de 70-75% pastrare humusului in sol si asigurarea accesibilitatii elementelor nutritive pentru vita de vie, sunt necesare lucrarile agrotehnice ale solului.

Dezgropatul vitelor (lucrarile solului la vita de vie). Lucrarea se face cat mai timpuriu posibil, de indata ce in zona nu mai exista pericolul ingheturilor sub –7°…..-8°C;sau cand datorita temperaturilor ridicate ale aerului si umiditatii existente in stratul de pamant ce protejeaza vita, apare riscul pierderilor de muguri prin „clocire”

Debilonarea randurilor de vite(lucrarile solului la vita de vie). Toamna butucii se protejeaza la baza prin bilonare sau musuroire, primavara in luna martie se executa lucrarea de debilonare a vitelor.

Lucrarea se face mecanizat cu plugul cultivator PCV. Perfectare lucrarii urmeaza sa se faca cu sapa, prin nivelarea pamantului pe directia randului.

Lucrarile anuale ale solului la vita de vie

Aratura de primavara. Are ca scop mobilizarea solului pe adancimea de la 14-16 cm si combaterea buruienilor. Pe solurile cu exces de umiditate se realizeaza reducerea umiditatii, imbunatatirea aeratiei si incalzirea solului.

Aratura de primavara se executa in perioada martie-aprilie, cu plugul cultivator PCV echipat cu trupite laterale pentru rasturnarea brazdelor catre mijlocul intervalelor dintre randuri. Spre a se evita pierderile apei din sol prin evaporare, proces favorizat in perioada de primavara de vanturile frecvente, aratura adanca de primavara se executa cu plugul fara cormana, la care se ataseaza grapa stelata GSV.

Lucrarile solului la vita de vie trebuie atent studiate si aplicate. Afanarea de primavara a solului. In zonele secetoase si pe solurile cu textura usoara, aratura de primavara se inlocuieste cu afanarea solului pe adancimea de 12-14 cm.

Lucrarea solului la vita de vie se executa mecanizat cu plugul cultivator PCV echipat cu gheare de afanare, la care se ataseaza grapa stelata GSV-1,5 sau grapa cu colti elastici GEV-1,2.

Afanarea adanca a solului pe rand. Imediat dupa executarea araturii de primavara, se trece la afanarea adanca a solului pe randul de vite, intre butuci.

In plantatiile cu vitele conduse in forma joasa, lucrarea se face manual cu sapa, la adancimea de 10-12 cm (sapa mare).

Prasilele. In perioada de vegetatie a vitei de vie, solul se mentine in stare afanata si curat de buruieni, prin lucrarile superficiale (prasile).

Acestea se executa la adancimea de 5-10 cm, cu mijloace mecanice. Sunt necesare 4-5 prasile in intervalul mai august, care se esaloneaza in functie de regimul precipitatiilor si gradul de imburuienare a solului.

Afanarea solului la vita de vie cu mijloace mecanice, pe intervalele dintre randurile de vita-de-vie se realizeaza prin cultivatie, discuire sau lucrari cu freza. Cultivatia solului se face cu plugul cultivator PCV echipat cu organe active tip sageata, in agregat cu grapa stelata GSV-1,5 sau cu grapa cu colti elastici GEV-1,2.

Mulcirea solului la vita de vie. Pentru a se reduce numarul prasilelor in vii sau chiar eliminarea lor in totalitate, se practica mulcirea solului.

Lucrarea consta in acoperirea solului printre randurile de vita, incepand din a doua jumatate alunii mai, cu o serie de materiale reziduale acumulate in gospodarie sau ferma: paie alterate tocate, pleava alterata, siloz alterat, frunze, turba, deseuri de folie de polietilena.

Stratul de mulci care acopera solul, contribuie la imbunatatirea regimului hidric si termic al solului, impiedica rasarirea si cresterea buruienilor.

Mulcirea poate fi totala, pe intreaga suprafata dintre randurile de vite sau partiala, in benzi pe randul de vite.

Aratura de toamnaa solului la vita de vie. Lucrare agrotehnica de mare importanta pentru plantatiile de vii roditoare, prin care se asigura acumularea apei in sol provenite din ploi si zapezi, incorporarea adanca in sol a ingrasamintelor organice si chimice pe baza de P si K, distrugerea unor daunatori care traiesc in sol si epuizare rezervei de seminte de buruieni din sol.

Lucrarea solului la vita de vie se executa dupa caderea frunzelor, la adancimea de 16-18 cm, cu plugul PCV echipat cu 2-4 trupite si o rarita. In plantatiile de vii mecanizabile, aratura de toamna se face cu rasturnarea brazdelor spre randurile de vite, rezultand o bilonare pe directia randurilor.

Se realizeaza astfel protejarea butucilor la baza in arealele de cultura neprotejata a vitei de vie si se usureaza ingroparea sau musuroirea vitelor in arealele de cultura protejata si semiprotejata.

Concomitent cu aratura de toamna se face incorporarea adanca in sol a ingrasamintelor organice si chimice, prin montarea pe plugul cultivator a echipamentului de fertilizare EIV.

solului la vita de vie

solului la vita de vie feritilizare OLYMPUS DIGITAL CAMERA

SISTEMUL DE INTRETINERE A SOLULUI LA VITA DE VIE

 

Sistemele de lucrare ale solului sunt acele complexe rationale de masuri culturale, care prin modul de imbinare, numarul, succesiunea si epoca de aplicare contribuie la obtinere unui optim economic sub raportul productiei si a calitatii acesteia.

Sistemul de lucrare a solului la vita de vie in plantatiile semiprotejate.

Modul de imbinare, numarul, succesiunea si epoca de aplicare a lucrarilor solului sunt urmatoarele:

  • Dupa caderea frunzelor se aplica aratura de toamna la 16-18 cm concomitent cu fertilizarea de baza cu P si K;
  • Primavara se executa debilonarea;
  • In timpul perioadei de vegetatie se executa un numar de 3-4 lucrari superficiale ale solului la 5-10 cm.

Periodic, odata la 4-5 ani dupa recoltare si inainte de executare a araturii de toamna se realizeaza subsolarea pe centrul intervalelor din doua in doua randuri, esalonat pe timp de doi ani.

 

FERTILIZAREA solului la vita de vie

Fertilizarea reprezinta o masura tehnologica foarte importanta pentru sustinerea potentialului de productie al plantatiilor de vii roditoare, indeosebi a celor aflate pe terenurile in panta, pe terase si terenurile nisipoase, unde fertilitatea solurilor este mai scazuta.

Fertilizarea are drept scop sa restituie solului cantitatile de elemente nutritive pe care vita le exporta an de an prin productia de struguri si sa imbunatateasca starea generala de fertilitate a solurilor din plantatiile viticole. Obiectivul care se urmareste este de a creste productivitatea soiurilor, in conditiile in care aportul de ingrasaminte ramane rentabil, iar calitatea productiei nu este afectata.

Fertilizarea solului la vita de vie cu ingrasaminte chimice

Pentru formarea biomasei (frunze, lastari, struguri), sunt necesare urmatoarele cantitati de elemente nutritive: 75-95 kg N, 15-30 kg P2O5, 80-100 kg K2O la ha. In functie de soi si sistemul de cultura a vitei de vie, biomasa anuala echivaleaza cu 15-25 t/ha.

Intre consumul de elemente nutritive si biomasa care se formeaza pe butuc, exista o corelatie stransa de dependenta, aportul azotului fiind cel mai ridicat47,8%, urmat de K cu 13,2% si de P cu 5,7%. Din totalul elementelor nutritive, cca. 50% se consuma de struguri, 25% de frunze, restul de lastari si radacini.

Consumul elementelor nutritive este strans legat de fenofazele de vegetatie pe care le parcurge vita de vie.

Cel mai ridicat consum se inregistreaza in perioada de dupa legarea florilor si pana la intrarea strugurilor in parga (iunie-august).

Fertilizarea solului la vita de vie cu ingrasaminte organice

Sporurile de productie obtinute in urma fertilizarii cu ingrasaminte organice, se coreleaza direct cu doza administrata, gradul de fertilitate naturala al solului si potentialului productiv al solului cultivat.

In cazul completarii fertilizarii organice cu fertilizarea chimica, doza de gunoi de grajd poate fi diminuata pana la 30 t/ha.

Comparativ cu gunoiul de grajd, ingrasamintele verzi genereaza la hectar un plus de azot si un minus de potasiu si fosfor. De aici decurge necesitatea ca o data cu insamantarea culturilor siderale sa fie administrate si ingrasaminte chimice (potasiu si fosfor).

Pentru obtinerea unor rezultate superioare se impune a fi folosite ca ingrasaminte verzi culturile si soiurile care asigura cele mai mari cantitati de masa verde, influentata pozitiv sub raportul biomasei si de catre fertilizarea cu P50K75 kg/ha s.a.

Variatia consumului de humus din sol, arata ca eficienta ingrasamintelor organice se manifesta mai evident in anii doi si trei, inregistrand o scadere brusca in anul patru de la incorporare. Ca urmare se considera ca efectul fertilizarii organice cu 30 t/ha dureaza timp de patru ani dupa care este necesar ca operatia sa fie repetata.

Lasă un răspuns