Plantarea prunului

Doriți să combateți bolile și dăunătorii din livadă?
Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro

Alegerea sistemului de intretinere şi lucrare a solului  pentru plantarea prunului in livezile de prun se face diferentiat in functie de conditiile climatice, relieful sectorului, proprietatile fizice, nivelul de asigurare cu umiditate a solului  pentru plantarea prunului şi particularitatile biologice ale plantelor.

In plantatiile tinere pentru intretinerea solului  pentru plantarea prunului, in intervalele dintre randurile de pomi, se aplica ogorul negru lucrat, care include efectuarea araturii. Efectuarea aratului in apropierea tulpinilor se va executa la adancimea de pana la 7-8 cm, iar odata cu indepartarea spre centru a intervalului dintre randuri adancimea araturii se va mari pana la 10-12 cm. Aceste lucrari se vor efectua cu precautie pentru minimalizarea afectarilor mecanice a radacinilor prunului. in timpul perioadei de vegetatie se efectueaza 4-5 afanari ale solului la adancimea de 5-8 cm.

In plantatiile pe rod la fel se aplica şi ogorul negru combinat cu erbicide, care permite micşorarea volumului de lucrari mecanice cu starpirea eficienta a buruienilor.

Sistemul cu culturi siderale poate fi aplicat din primul an dupa plantare pe solurile aprovizionate suficient cu apa sau irigate in alternanta cu ogorul negru lucrat peste un interval.

Culturile siderale semanate toamna-primavara devreme (mazarea, mazarichea, rapite in amestec cu orzul ori ovazul) dau o cantitate suficienta de masa vegetativa, care se incorporeaza in sol odata cu efectuarea aratului. Acest sistem permite imbogatirea solului  pentru plantarea prunului cu substante organice şi amelioreaza proprietatilor fizice, chimice şi biologice.

Inierbarea solului  pentru plantarea prunului cu culturi perene poate fi aplicat pe terenurile in panta, supuse eroziunii. Semanatul se efectueaza toamna-primavara devreme peste un interval, doua-trei in dependenta de gradul de inclinatie a pantei. inierbarea totala se face pe pantele cu inclinatie de peste 15-17%. Mentinerea intervalelor dintre randuri in stare intelenita se permite 5-7 ani, apoi se ara şi se seamana intervalele care au fost intretinute ca ogor negru. Ierburile perene se cosesc sistematic la atingerea inaltimii de 20-25 cm, masa verde fiind lasata pe loc in calitate de muici.

Pentru inierbare se folosesc amestecuri ale speciilor de ierburi graminee, graminee şi leguminoase cu norma de semanat 18-20 kg/ha.

Acest sistem de intretinere a solului  pentru plantarea prunului permite imbogatirea solului  pentru plantarea prunului cu materie organica, ameliorarea insuşirilor fizice ale solului, prevenirea şi combaterea eroziunii, evitarea tasarii solului şi micşorarea cheltuielilor energetice. Sistemul inierbat de intretinere a solului  pentru plantarea prunului poate fi aplicat atat in livezile tinere cat şi pe rod.

Intretinerea solului  pentru plantarea prunului in faşiile de sub pomi constituie una dintre cele mai dificile probleme de ordin tehnologic, deoarece pe faşiile cu latimea de 0,8-1,0 m de-a lungul randului de pomi sunt raspandite majoritatea radacinilor şi exista riscul leziunilor mecanice a trunchiurilor

Reieşind din aceste considerente se aplica imbinarea a trei metode: mecanica (lucrarea solului  pentru plantarea prunului 1-2 ani); biologica (inierbarea pentru o perioada scurta de timp 1-2 ani, ori acoperirea suprafetei solului cu diferite materiale de mulcire); limitat chimica (tratarea cu erbicide in caz de necesitate in diversa imbinare aplicand strict doar metoda de banda).

Lucrarea mecanica a solului  pentru plantarea prunului se efectueaza cu sapa, freza (FA-0,76) ori discul evitand leziunile mecanice ale trunchiului. Ca materiale pentru mulcire pot fi utilizate: pelicula de polietilena, paiele vechi, gunoi de grajd, rumeguş şi alte materiale, iar pentru inierbare, semanatul paiuşului de livada (4-6 kg/ha). Cositul se efectueaza cand iarba atinge inaltimea de 15-20 cm lasand masa verde pe loc ca muici.

Efectuarea imbinarii acestor trei metode permite revenirea la lucrarile mecanice a solului  pentru plantarea prunului odata la 4-5 ani, iar aplicarea erbicidelor odata la 5-6 ani.

Modul aplicarii erbicidelor se alege in dependenta de tipul imburuienirii. Stropirea totala a suprafetei se efectueaza pe terenurile predispuse eroziunii in scopul reducerii numarului de lucrari mecanice şi pe terenurile plane cu capacitatea de inmultire vegetativa pronuntata a buruienilor: volbura de camp, palamida de camp, susaiul-de-camp, marul-lupului, cruşeteaua de camp, costreiul, pirul tarator, pirul gros etc.

Stropirea locala in benzi (faşii) este mai eficienta din punct de vedere economic şi ecologic. In cazurile cand buruienile perene se raspandesc in vetre, erbicidarea se cere a fi efectuata cu folosirea stropitorilor purtatoare.

Pentru combaterea integrata a buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene, in plantatiile de prun, se utilizeaza erbicidele sistemice Roundup, 360 SL – 2,0-4,0 l/ha, Nabu 200 EC – 1,0-2,0 l/ha, Glyphogan 480 SL – 4,0-5,0 l/ha. Mecanismul actiunii consta in patrunderea şi absorbtia lor prin frunze de catre buruieni. Reieşind din aceste considerente este necesar ca masa foliara a buruienilor sa fie bine dezvoltata (15-20 cm). Caderea solutiei pe lemnul mai batran de 3 ani nu traumeaza pomii. Tratamentele nu se recomanda de a fi aplicate pe timp cu vant şi fara folosirea vizierei de protectie, iar la taierile anuale ramurile pana la inaltimea de 60 cm trebuie sa fie inlaturate, astfel evitandu-se riscul contaminarii pomilor cu erbicide.

Toate buruienile anuale pot fi erbicidate in orice stadiu de dezvoltare, insa nu mai tarziu de raspandirea semintelor. Eficienta erbicidelor in functie de specie este observata dupa 5-14 zile de la aplicare, iar distrugerea completa a buruienilor – peste 30 zile.

In urma distrugerii buruienilor acestea nu trebuie indepartate de pe teren, deoarece ele asigura pastrarea umiditatii solului, previn eroziunea şi impiedica germinarea buruienilor anuale.

 

 

 Aplicarea ingraşamintelor

Aplicarea ingraşamintelor reprezinta o veriga tehnologica importanta daca se are in vedere faptul ca aceasta specie se amplaseaza pe terenuri mai putin fertile, subtiri, chiar erodate. Nivelul fertilizarii se stabileşte in functie de gradul de aprovizionare a solului  pentru plantarea prunului cu elemente nutritive, textura, regimul de precipitatii, productia planificata etc. Analiza de sol şi diagnoza foliara sunt principalele determinari ce conduc la date certe privind fertilizarea.

Dozele de ingraşaminte se diferentiaza in dependenta de fertilitatea solului  pentru plantarea prunului, portaltoi, densitatea plantarii pomilor, durata perioadei productive, productia scontata la un hectar şi sistema de intretinere şi lucrare a solului  pentru plantarea prunului.

In livezile de prun pe solurile, nepredispuse la eroziune, cu un continut inalt de forme mobile de fosfor şi potasiu, aplicarea ingraşamintelor de fosfor şi potasiu pentru plantarea prunuluiinainte de sadire este putin eficienta.

Pe solurile cu continut de humus scazut şi cu eroziune slaba sub aratul de desfundare se introduc 50-60 t/ha gunoi de grajd, pe cele cu eroziune medie – 60-80 t/ha şi pe solurile cu eroziune puternica – nu mai putin de 100 t/ha. in dependenta de nivelul de asigurare a solului  pentru plantarea prunului cu forme mobile de fosfor impreuna cu ingraşamintele organice sub aratul de desfundare se introduc P|00IC300.

Fertilizarea suplimentara a solului  pentru plantarea prunului şi gropilor de sadire cu ingraşaminte inainte de plantare asigura un nivel inalt de nutritie minerala a pomilor pana la inceputul rodirii de marfa a plantatiilor. Daca s-a observat o creştere slaba a pomilor tineri (lungimea lastarilor pana la 30-40 cm) incepand cu anul al treilea, al patrulea dupa sadirea in livezi a pomilor de prun, unde s-a infaptuit ingraşarea suplimentara a solului  pentru plantarea prunului cu ingraşaminte inainte de plantare, se administreaza anual numai ingraşaminte de azot. Pentru o eficacitate mai mare ingraşamintele se incorporeaza primavara devreme cu cultivatorul-hranitor de plante la o distanta de 0,8-1,0 m de la tulpina la adancimea de 10-12 cm[4].

In livezile tinere unde nu s-a efectuat inainte de plantare ingraşarea suplimentara a solului  pentru plantarea prunului cu ingraşaminte de fosfor şi potasiu, ele se introduc de asemenea din momentul creşterii slabe a pomilor, cand s-a observat insuficienta de fosfor şi potasiu, prin metoda diagnosticii de sol (vezi anexa 4) şi vegetativa (vezi anexa 5). Nivelul de asigurare a solului  pentru plantarea prunului cu forme mobile de substante nutritive se determina dupa scara elaborata pentru culturile pomicole[5].

In dependenta de nivelul de asigurare a solului  pentru plantarea prunului cu forme mobile de substante nutritive şi densitatea de plantare a pomilor, dozele de ingraşaminte in livezile tinere constituie P30,45K90120. Ele se incorporeaza toamna sub aratura odata in trei ani, adica pana la intrarea plantatiilor in rodirea de marfa. ingraşamintele cu azot in asemenea livezi se administreaza, daca e necesar, anual in perioada de vegetatie a pomilor concomitent cu efectuarea stropirilor contra bolilor şi vatamatorilor.

Ingraşamintele cu fosfor şi potasiu pentru plantarea prunuluise incorporeaza toamna odata cu executarea aratului sau cu maşini speciale de tipul MVU-2. in mijlocul spatiului dintre randuri la adancimea de 18-20 cm odata in trei ani.

Ingraşamintele de azot care au un grad inalt de mobilitate in sol trebuie administrate anual, dar pentru folosirea lor mult mai rationala şi productiva de catre plante este necesar de a le introduce fractionat in dependenta de fazele de creştere şi de dezvoltare a pomilor, imbinand astfel introducerea lor concomitent cu prelucrarea solului  pentru plantarea prunului in spatiul dintre randuri (discuirea, cultivarea).

In plantatiile unde se aplica sistemul inierbarii solului cu ierburi perene doza necesara a ingraşamintelor azotoase se mareşte cu 30%, luand in vedere faptul ca o parte din azot este utilizat de ierburi[6].

 

 

 Irigarea

Teritoriul Moldovei este incadrat intr-o zona cu umiditate insuficienta şi instabila. Secetele, ce se repeta cu periodicitatea de 3-4 ani, creeaza un mare deficit de umiditate in sol şi aer, consecinta caruia o constituie scaderea productiei agricole sau chiar pierderea ei.

Irigatia este una din cele mai eficiente masuri de optimizare a regimului de umiditate al solurilor. Evident, ea nu exclude necesitatea aplicarii lucrarilor agrofitotehnice sau a unor sisteme de agricultura ce favorizeaza acumularea şi retinerea apei in sol.

Extinderea irigatiei pe terenurile ocupate de cernoziomuri a generat o problema de importanta majora, legata de reactia acestor soluri la calitatea apelor utilizate. Cercetarile demonstreaza ca udarea cernoziomurilor chiar şi cu ape dulci conduce la degradarea structurii, compactarea stratului arat şi diminuarea semnificativa a permeabilitatii lui. Utilizarea apelor mineralizate sau cu compozitie cationica nefavorabila genereaza salinizarea sau solonetizarea secundara a solurilor.

Prin urmare, aplicarea masurilor pedoameliorative de prevenire a degradarii cernoziomurilor irigate este necesara indiferent de calitatea apelor folosite. Irigarea plantatiilor de prun este obligatorie in zonele de stepa şi silvostepa cu mai putin de 550 mm precipitatii anuale, precum şi in regiunile moderat umede (550-650 mm anual), daca din acestea cel putin 200-250 mm nu cad in lunile mai, iunie şi iulie. in aceste situatii se vor aplica 3-4 udari cu 20-30 1 apa la fiecare pom sau 3-4 udari cu 350-450 m3/ha pentru ca apa sa ajunga la 20-60 cm. zona de creştere a majoritatii radacinilor absorbante şi sa asigure 60-80 % din capacitatea de camp.

Perioadele critice in aprovizionarea prunului cu apa sunt: dupa inflorit, in faza de intarire a samburilor, la intrarea fructelor in parga; dupa recoltare se face udarea de aprovizionare. Prin irigare creşte cantitatea şi calitatea productiei şi previne debilitarea pomilor.

Lasă un răspuns