Comandați acum Zeamă Bordeleză pe www.zeamabordeleza.ro
Soiuri mar RADASENI
Soiuri mar Radaseni a fost obtinut de C. Radulescu la SCPP Falticeni din polenizarea libera a soiului Jonathan, in 1962 si omologat ca soi nou in 1979.
Pomul este semiviguros, cu coroana sferica, ramuri de schelet solide, garnisite cu formatiuni fructifere mijlocii si scurte. Lastarii au o grosime mijlocie, sunt rosietici – cenusii, cu lenticele mari evidente la baza.
Intra pe rod in anul 4 de la plantare, produce mult si rezista mai bine la rapan si fainare, comparativ cu soiul Jonathan.
Infloreste simultan cu majoritatea soiurilor zonate, avand deci asigurata polenizarea.
Fructul este de marime mijlocie sau supramijlocie (140-190 g), de forma sferic-turtita, cu pielita galbena, acoperita cu rosu carmin, pulpa galbenam crocanta, suculenta, cu gust armonios, echilibrat. Contine 9,9 g% zahar, 0,556 g % aciditate si 7,48 mg %, vitamina C.
Epoca de maturare: septembrie – noiembrie.
Zonarea: nordul Moldovei.
Calitatile soiului: productivitatea ridicata, desi cu oarecare tendinta de periodicitate, rezistenta sporita la ger si boli. Aspect comercial atractiv si calitate relativ buna a fructelor comparativ cu a soiurilor cultivate an zona nordica.
Soiuri mar ARDELEAN
Soiul Ardelean (sinonime: Elita III-17-2) a fost obtinut de Stefan Oprea din hibridarea soiurilor JonathanxPeasgood, in anul 1960 – la Statiunea Cluj Napoca si omologat ca soi nou in anul 1980.
Pomul este de vigoare medie, cu coroana piramidal-globuloasa, cu tendinta de etajare naturala, cu ramuri de schelet puternice, garnisite cu formatiuni fructifere scurte. Intra relativ repede pe rod, produce mult, in fiecare an. Este rezident la ger (pana la -350C, in anul 1963), chiar si la ingheturi tarzii de primavara, rezistent la seceta si mult mai rezistent la rapan si fainare decat soiul Jonathan. Infloreste odata cu majoritatea soiurilor zonate si este autofertil (sfarsit de aprilie – inceputul lunii mai),
Fructul este de marime mijlocie spre mare (120-180 g), de forma sferica spre tronconica. Pielita este galbena, acoperita cu rosu-bordo intens pe aproape toata suprafata, cu puncte subcutanate alburii, prezinta pruina densa care se sterge usor, aparand cu luciu placut. Pulpa este alb-galbuie, fina, crocanta, cu gust dulce-acrisor, echilibrat, fin aromat. Contine 6,01 g % zahar, 0,32 g% aciditate si 9,08 mg % vitamina C.
Epoca de maturare : septembrie-noiembrie.
Zonarea : centrul Transilvaniei. A dat rezultate bune si in zona Arges.
Principalele insutiri: productie mare si constanta, rezistenta buna la factorii stresanti; fructe de calitate foarte buna, pentru consum toamna.
Particularitati agrotehnice: se recomanda sa fie cultivat in plantatii intensive si superintensive, altoit pe M106, M7 si M26.
Soiuri mar ANCUTA (sinonime: Elita 7683/41; 31/1)
Obtinut de Stefan Oprea, prin hibridarea sexuata a soiului Jonathan cu marul Sugag, in anul 1957 la Statiunea de Cercetari horti-viticole Cluj Napoca si omologat ca soi nou in anul 1979.
Pomul este semiviguros spre viguros, cu coroana globuloasa, deasa, ramuri de schelet relativ puternice, bine garnisite si tepuse si burse. Intra pe rod in anul 4-5 de la plantare, rezista bine la ger (pana la -350 C in anul 1963), produce mult si constant.
Rezistenta la rapan si fainare este mai buna ca a soiului Jonathan.
Infloreste odata cu majoritatea soiurilor zonate (sfarsitul lui aprilie – inceputul lui mai) si este autofertil.
Fructul este mijlociu spre mare, avand 130-220 g, de forma sferica-turtita la capete, cavitatea caliciala marginita de 5 coaste destul de accentuate, Pielita este neteda, avand culoarea de baza galben-verzuie, iar cea suprapusa rosie-sangerie. Pulpa este galbuie, crocanta, fina, cu gust dulce acrisor, placut si aroma specifica, discreta. Contine 6,8 g% zahar, 0,42 g % acid malic si 9,50 mg % vitamina C.
Epoca de maturare: noiembrie-martie-aprilie, se pastreaza bine in depozite.
Zonarea: toata Transilvania.
Insusiri deosebite: productivitate mare, recolte constante, fructe de calitate, cu durata lunga de pastrare, uneori slab colorata.
Particularitati agrofitotehnice: se recomanda altoirea pe M106 in special si pe M4 si M7.
Soiuri mar DELIA (sinonime: H.V. 53-25-32).
Obtinut de Gh. Moruju, A. Lazar si Ispas Popa din incrucisarea soiului Jonathan si Wagner premiat in anul 1953 la Statiunea de Cercetari Pomicole Voinesti, studiat si promovat in productie de SCPP Baia Mare. A fost omologat ca soi nou in anul 1981.
Pomul este de vigoare medie, u coroana globuloasa, cu ramuri de schelet solide, bine garnisite cu formatiuni fructifere spur. Intra repede pe rod, produce mult si constant (potential productiv pana la 66 t/ha cu 833 pomi), rezista bine la ger si seceta si este mai rezistent ca soiul Jonathan la rapan si fainare. Infloreste odata cu majoritatea soiurilor zonate, fiind autofertil si bun polenizator.
Fructul este de marime mijlocie, cu greutatea medie de 145 g, de forma sferica-turtita, usor costat. Pielita este neteda culoarea de baza galbena verzuie, iar cea suprapusa rosie-rubinie pe aproape tot fructul. Pulpa este alb-galbuie, crocanta, suculenta, cu gust foarte bun, echilibrat, dulce acrisor, cu aroma fina. Contine 14,4 g la % substanta uscata si 0,32 g % aciditate.
Epoca de maturare : noiembrie-aprilie.
Zonarea: Nordul Transilvaniei.
Insusiri deosebite : vigoare redusa, tip spur, usor de condus, productivitate ridicata, intrare timpurie pe rod, fructe aspectuoase, de calitate superioara, cu pastrare buna peste iarna.
Particularitati agrofitotehnice: recomandat pentru livezi intensive, altoit pe M106, A2.
Soiuri mar FRUMOS DE VOINESTI (sinonime: Hibrid 53-28-1)
Obtinut de Gheorghe Moruju la Statiunea de Cercetari Pomicole Voinesti, judetul Dambovita, din incrucisarea soiurilor Jonathan si Frumos de Boskoop, in anul 1953. Omologat ca soi nou in anul 1967. Pomul creste viguros in pepiniera si moderat spre viguros in livada. Coroana este globuloasa, relativ deasa, cu ramuri de schelet puternice, ramificate si bine garnisite cu formatiuni fructifere de diferite tipuri, predominand nuielusele ca la Jonathan.
Reuseste bine cand este altoit pe M106. Nu are cerinte speciale pentru sol si expozitie, dar trebuie evitate luncile cu curenti reci de aer unde poate degera. In conditii de irigare cantitatea de apa va fi moderata. De asemenea ingrasamintele azotate vor fi moderate.
Intra pe rod in anul 3 de la plantare si asigura productii mari, constante, an de an.
Florile sunt grupate in inflorescente rare, formate din 506 flori de marime mijlocie, cu petalele rotunjit-ovale, usor distantate, de culoare alba, cu nuante de roz-pal. Infloreste simultan si are aproximativ aceeasi durata de inflorire cu a soiurilor Rosu de Cluj, Delicios de Voinesti, Starking si Golden delicios care-i sunt si cei mai buni polenizatori.
Fructul este de marime mijlocie, avand greutatea medie de 150-170 g, forma sferica sau sferic turtita, aproape simetrica cu contur destul de regulat. Culoarea de fond este galben limonie la recoltare si galbena la coacere; peste aceasta se suprapune o culoare rosie-portocalie pana la rosie – corai aproape pe tot fructul; culoarea suprapusa este purpurie, sub forma de dungi intrerupte; sub pielita exista puncte albicioase sau cenusii evidente, relativ dese.
Pielita este subtire, fina, elastica, unsuroasa, cu luciu intens care accentueaza aspectul placut al fructului. Pulpa este crocanta, fondanta, cu structura fina, de culoare alb-crem, suculenta cu gust dulce, placut si cu aroma fina. Contine, in medie, 9,45 g % zahar, 0,21 g % acid malic, 3,5-4,5 mg % Vitamina C.
Epoca de coacere: din octombrie pana in decembrie, cu optimum de calitati in luna noiembrie.
Principalele insusiri: intra repede pe rod si produce mult. Este relativ rezistent la rapan si fainare comparativ cu soiurile din care provine. Fructul este de calitate superioara, suporta bine transportul, are aspect comercial atractiv si se pastreaza destul de bine pentru un soi de toamna.
Zonare: s-a extins in partea de sud a tarii, pe dealurile subcarpatice meridionale.
Soiuri mar DELICIOS DE VOINESTI
Obtinut de Gheorghe Moruju din incrucisarea soiurilor Golden delicios cu Cretesc de Valcea in anul 1949, la Statiunea Pomicola Bilcesti – Arges. Hibridul a fost transplantat, crescut si selectonat la Voinesti – Dambovita, de unde a fost omologat in anul 1973.
Pomul este relativ viguros, cu trunchi drept si scoarta cenusie, neteda. Coroana este globuloasa sau ovoidala, cu ramuri de schelet solide, lungi, inserate sub unghi mare. Ramurile de rod predominante sunt tepusele, apoi mielusele si mladitele. Creste viguros in pepiniera si in livada. Altoit pe M106 si tipurile slabe de M poate fi condus usor in forme aplatizate. Intra pe rod in anul 3-4 (functie de portaltoi) si este foarte productiv.
Florile obisnuite rozaceelor infloresc relativ tarziu, iar perioada de inflorire se suprapune, in mare parte cu a soiurilor Golden, Mutsu, Frumos de Voinesti, Rosu de Cluj, Jonathan care-i servesc si ca polenizatori.
Fructul este mare, in medie 180 g, de forma sferica-turtita, usor trasa spre caliciu. Pielita este de grosime mijlocie, elastica, avand culoarea de fond galben-verzuie, acoperita cu carmin sub forma de pete largi, functie de pozitia fructului pe ramura si expunerea la soare. Pulpa este de culoare crem, crocanta, potrivit de suculenta, cu gust placut si aroma puternica, specifica doar acestui soi, fara a fi greoaie ca la Golden delicios. Contine 14,5 g % zahar, 0,33 g% acid malic ,i 4,3 mg % vitamina C.
Epoca de coacere se suprapune cu cea de consum, respectiv din noiembrie pana in martie, cu gust optim in ianuarie. Se pastreaza bine si in depozite obisnuite.
Insusiri deosebite: rezista bine la ger si destul de bine la fainare. Productivitate foarte mare si calitati gustative superioare.
Soiuri mar IDARED
Obtinut din incrucisarea soiurilor Jonathan si Wagner premiat, in SUA, (Idaho) in anul 1935. Comercializat din anul 1942.
Pomul este de vigoare slaba, cu coroana semisferica, larga cu ramuri de schelet potrivit de groase, bine garnisite cu formatiuni de rod scurte si mijlocii.
Fructul este de marime mijlocie-mare (180 g), forma sferica sau sferic-turtita, regulata, usor costata. Pielita este neteda, culoarea de fond este verde galbuie spre alb galbuie, striata si spalata pe ¾ din suprafata, cu rosu deschis, foarte atragator. Pulpa este alba, usor galbuie, crocanta, fina, dulce-acrisoara, slab aromata.
Epoca de maturare: din decembrie pana in martie-aprilie, uneori si mai mult.
Calitatile soiului: intrarea timpurie pe rod, productii mari si constante. Se preteaza la cultura de mare densitate. Fructe cu capacitate mare de pastrare, isi pastreaza frpgezimea si calitatile gustative pana in lunile aprilie-mai. Bun polenizator.
Polenizatori James Grive, Jonathan, Prima.
Defecte Sensibilitate la fainare. Cand recolta este prea abundenta fructele raman mai mice si pierd din calitatile gustative.
Zonarea Toata tara prefera zonele colinare si sud colinare din Moldova, Transilvania si Muntenia.