Soiuri Mar

1. Fuji-Patul de toamna
2. Gala-Gala vara
3. Ginger gold-Golden Auriu de primavera vara
4. Golden Delicious-Golden Delicios
5. Red Delicious-Rosu de Iarna,Bot de Iepure
6. Granny Smith-Clar alb de vara
7. Honey Crisp-Parmen auriu
8. Jonathan-Jonathan
9. Jonagold-Jonagold
10. Pacific Rose-Florina
11. Paula Red-Idared
12. Wealthy-Starkinson

 

SOIURI DE MAR OMOLOGATE IN ROMANIA

Nr.crt	Denumirea soiului	Genitori	Staţiunea unde s-a omologat	Anul omologării	Principalele caracteristici
1	Aromat de vară	Parmen auriu x Jonathan	Cluj-Napoca	1967	Soi de vară, productiv, calitate bună
2	Roşu de Cluj	Jonathan x Senator	Cluj-Napoca	1967	Soi de iarnă, foarte productiv, calitate bună de păstrare peste iarnă
3	Frumos de Voineşti	Jonathan x Frumos de Boskoop	Voineşti	1967	Soi de toamnă, relativ rezistent la rapăn
4	Delicios de Voineşti	Golden x Creţesc de Valcea	Voineşti	1973	Păstrare bună peste toamnă
5.	Ancuţa	Jonathan x Sugag	Cluj – Napoca	1979	Rezistent la rapăn, soi de iarnă
6.	Feleac	Jonathan polenizare liberă	Cluj- Napoca	1979	Rezistenţă sporită la boli, soi de iarnă
7.	Rădăşeni	Jonathan polenizare liberă	Fălticeni	1979	Soi de toamnă, productiv, calitate bună.
8.	Fălticeni	Jonathan x Wagner	Fălticeni	1979	Soi de iarnă, păstrare bună peste iarnă
9.	Ardelean	Jonathan x Peasgood	Cluj- Napoca	1980	Soi de toamnă, relativ rezistent la boli
10.	Jonathan 26	Clon de Jonathan	Baia Mare	1980	Productiv, fructe mai colorate şi mai rezistente la păstrare
11.	Delia	Jonathan x Wagner	Baia Mare	1981	Soi de iarnă, păstrare bună.
12.	Gloria	(Jonathan x Cardinal) x (Gustav durabil x Mons)	Tg. Jiu	1981	Soi de iarnă, păstrare bună.
13.	Pionier	(Verzişoare x Jonathan x  Prima	Voineşti	1982	Soi de toamnă, rezistent la rapăn şi făinare
14.	Generos	Frumos de Voineşti x (Parmen auriu x M.Kaido) x Jonathan	Voineşti	1982	Soi de iarnă, rezistent la rapăn şi făinare
15	Romus 1	Camuzat x PCF 9-100 (F4)	Piteşti	1983	Rezistent la rapăn, timpurietate
16	Romus 2	Camuzat x PCF 9-100 (F4)	Piteşti	1983	Rezistent la rapăn şi făinare, timpurietate, productivitate
17.	Romus 3	Raritan x 159155 (F4)	Rutgers (USA)	1983	Rezistent la rapăn şi făinare, productivitate, calitate bună a fructelor.
18.	Voinea	Frumos de Voineşti	Voineşti	1985	Rezistent la rapăn şi făinare, productiv, aspect comercial
19.	Auriu de Bistriţa	Golden x Parmen auriu	Bistriţa	1989	Productivitate, rezistent la rapăn

RĂDĂŞENI

Soiul Rădăşeni (Sinonime: H.62-12-5) a fost obţinut de C. Rădulescu la SCPP Fălticeni din polenizarea liberă a soiului Jonathan, în 1962 şi omologat ca soi nou în 1979.

Pomul este semiviguros, cu coroana sferică, ramuri de schelet solide, garnisite cu formaţiuni fructifere mijlocii şi scurte. Lăstarii au o grosime mijlocie, sunt roşietici – cenuşii, cu lenticele mari evidente la bază.

Intră pe rod în anul 4 de la plantare, produce mult şi rezistă mai bine la rapăn şi făinare, comparativ cu soiul Jonathan.

Înfloreşte simultan cu majoritatea soiurilor zonate, având deci asigurată polenizarea.

Fructul este de mărime mijlocie sau supramijlocie (140-190 g), de formă sferic-turtită, cu pieliţă galbenă, acoperită cu roşu carmin, pulpa galbenăm crocantă, suculentă, cu gust armonios, echilibrat. Conţine 9,9 g% zahăr, 0,556 g % aciditate şi 7,48 mg %, vitamina C.

Epoca de maturare: septembrie – noiembrie.

Zonarea: nordul Moldovei.

Calităţile soiului: productivitatea ridicată, deşi cu oarecare tendinţă de periodicitate, rezistenţă sporită la ger şi boli. Aspect comercial atractiv şi calitate relativ bună a fructelor comparativ cu a soiurilor cultivate ăn zona nordică.

 

ARDELEAN

Soiul Ardelean (sinonime: Elita III-17-2) a fost obţinut de Stefan Oprea din hibridarea soiurilor JonathanxPeasgood, în anul 1960 – la Staţiunea Cluj Napoca şi omologat ca soi nou în anul 1980.

Pomul este de vigoare medie, cu coroana piramidal-globuloasă, cu tendinţa de etajare naturală, cu ramuri de schelet puternice, garnisite cu formaţiuni fructifere scurte. Intră relativ repede pe rod, produce mult, în fiecare an. Este rezident la ger (până la -35⁰C, în anul 1963), chiar şi la îngheţuri târzii de primăvară, rezistent la secetă şi mult mai rezistent la rapăn şi făinare decât soiul Jonathan. Înfloreşte odată cu majoritatea soiurilor zonate şi este autofertil (sfârşit de aprilie – începutul lunii mai),

Fructul este de mărime mijlocie spre mare (120-180 g), de formă sferică spre tronconică. Pieliţa este galbenă, acoperită cu roşu-bordo intens pe aproape toată suprafaţa, cu puncte subcutanate alburii, prezintă pruină densă care se şterge uşor, apărând cu luciu plăcut. Pulpa este alb-gălbuie, fină, crocantă, cu gust dulce-acrişor, echilibrat, fin aromat. Conţine 6,01 g % zahăr, 0,32 g% aciditate şi 9,08 mg % vitamina C.

Epoca de maturare : septembrie-noiembrie.

Zonarea : centrul Transilvaniei. A dat  rezultate bune şi în zona Argeş.

Principalele însuţiri: producţie mare şi constantă, rezistenţă bună la factorii stresanţi; fructe de calitate foarte bună, pentru consum toamna.

Particularităţi agrotehnice: se recomandă să fie cultivat în plantaţii intensive şi superintensive, altoit pe M106, M7 şi M26.

 

ANCUŢA (sinonime: Elita 7683/41; 31/1)

Obţinut de Stefan Oprea, prin hibridarea sexuată a soiului Jonathan cu mărul Sugag, în anul 1957 la Staţiunea de Cercetări horti-viticole Cluj Napoca şi omologat ca soi nou în anul 1979.

Pomul este semiviguros spre viguros, cu coroana globuloasă, deasă, ramuri de schelet relativ puternice, bine garnisite şi ţepuşe şi burse. Intră pe rod în anul 4-5 de la plantare, rezistă bine la ger (până la -35⁰ C în anul 1963), produce mult şi constant.

Rezistenţa la rapăn şi făinare este mai bună ca a soiului Jonathan.

Înfloreşte odată cu majoritatea soiurilor zonate (sfârşitul lui aprilie – începutul lui mai) şi este autofertil.

Fructul este mijlociu spre mare, având 130-220 g, de formă sferică-turtită la capete, cavitatea calicială mărginită de 5 coaste destul de accentuate, Pieliţa este netedă, având culoarea de bază galben-verzuie, iar cea suprapusă roşie-sângerie. Pulpa este gălbuie, crocantă, fină, cu gust dulce acrişor, plăcut şi aromă specifică, discretă. Conţine 6,8 g% zahăr, 0,42 g % acid malic şi 9,50 mg % vitamina C.

Epoca de maturare: noiembrie-martie-aprilie, se păstrează bine în depozite.

Zonarea: toată Transilvania.

Însuşiri deosebite: productivitate mare, recolte constante, fructe de calitate, cu durată lungă de păstrare, uneori slab colorată.

Particularităţi agrofitotehnice: se recomandă altoirea pe M106 în special şi pe M4 şi M7.

DELIA (sinonime: H.V. 53-25-32).

Obţinut de Gh. Moruju, A. Lazăr şi Ispas Popa din încrucişarea soiului Jonathan şi Wagner premiat în anul 1953 la Staţiunea de Cercetări Pomicole Voineşti, studiat şi promovat în producţie de SCPP Baia Mare. A fost omologat ca soi nou în anul 1981.

Pomul este de vigoare medie, u coroana globuloasă, cu ramuri de schelet solide, bine garnisite cu formaţiuni fructifere spur. Intră repede pe rod, produce mult şi constant (potenţial productiv până la 66 t/ha cu 833 pomi), rezistă bine la ger şi secetă şi este mai rezistent ca soiul Jonathan la rapăn şi făinare. Înfloreşte odată cu majoritatea soiurilor zonate, fiind autofertil şi bun polenizator.

Fructul este de mărime mijlocie, cu greutatea medie de 145 g, de formă sferică-turtită, uşor costat. Pieliţa este netedă culoarea de bază galbenă verzuie, iar cea suprapusă roşie-rubinie pe aproape tot fructul. Pulpa este alb-gălbuie, crocantă, suculentă, cu gust foarte bun, echilibrat, dulce acrişor, cu aromă fină. Conţine 14,4 g la % substanţă uscată şi 0,32 g % aciditate.

Epoca de maturare : noiembrie-aprilie.

Zonarea: Nordul Transilvaniei.

Însuşiri deosebite : vigoare redusă, tip spur, uşor de condus, productivitate ridicată, intrare timpurie pe rod, fructe aspectuoase, de calitate superioară, cu păstrare bună peste iarnă.

Particularităţi agrofitotehnice: recomandat pentru livezi intensive, altoit pe M106, A2.

 

FRUMOS DE VOINEŞTI (sinonime: Hibrid 53-28-1)

Obţinut de Gheorghe Moruju la Staţiunea de Cercetări Pomicole Voineşti, judeţul Dâmboviţa, din încrucişarea soiurilor Jonathan şi Frumos de Boskoop, în anul 1953. Omologat ca soi nou în anul 1967. Pomul creşte viguros în pepinieră şi moderat spre viguros în livadă. Coroana este globuloasă, relativ deasă, cu ramuri de schelet puternice, ramificate şi bine garnisite cu formaţiuni fructifere de diferite tipuri, predominând nuieluşele ca la Jonathan.

Reuşeşte bine când este altoit pe M106. Nu are cerinţe speciale pentru sol şi expoziţie, dar trebuie evitate luncile cu curenţi reci de aer unde poate degera. În condiţii de irigare cantitatea de apă va fi moderată. De asemenea îngrăşămintele azotate vor fi moderate.

Intră pe rod în anul 3 de la plantare şi asigură producţii mari, constante, an de an.

Florile sunt grupate în inflorescenţe rare, formate din 506 flori de mărime mijlocie, cu petalele rotunjit-ovale, uşor distanţate, de culoare albă, cu nuanţe de roz-pal. Înfloreşte simultan şi are aproximativ aceeaşi durată de înflorire cu a soiurilor Roşu de Cluj, Delicios de Voineşti, Starking şi Golden delicios care-i sunt şi cei mai buni polenizatori.

Fructul este de mărime mijlocie, având greutatea medie de 150-170 g, forma sferică sau sferic turtită, aproape simetrică cu contur destul de regulat. Culoarea de fond este galben limonie la recoltare şi galbenă la coacere; peste aceasta se suprapune o culoare roşie-portocalie până la roşie – corai aproape pe tot fructul; culoarea suprapusă este purpurie, sub formă de dungi întrerupte; sub pieliţă există puncte albicioase sau cenuşii evidente, relativ dese.

Pieliţa este subţire, fină, elastică, unsuroasă, cu luciu intens care accentuează aspectul plăcut al fructului. Pulpa este crocantă, fondantă, cu structură fină, de culoare alb-crem, suculentă cu gust dulce, plăcut şi cu aromă fină. Conţine, în medie, 9,45 g % zahăr, 0,21 g % acid malic, 3,5-4,5 mg % Vitamina C.

Epoca de coacere: din octombrie până în decembrie, cu optimum de calităţi în luna noiembrie.

Principalele însuşiri: intră repede pe rod şi produce mult. Este relativ rezistent la rapăn şi făinare comparativ cu soiurile din care provine. Fructul este de calitate superioară, suportă bine transportul, are aspect comercial atractiv şi se păstrează destul de bine pentru un soi de toamnă.

Zonare: s-a extins în partea de sud a ţării, pe dealurile subcarpatice meridionale.

 

 

 

DELICIOS DE VOINEŞTI

          Obţinut de Gheorghe Moruju din încrucişarea soiurilor Golden delicios cu Creţesc de Vâlcea în anul 1949, la Staţiunea Pomicolă Bilceşti – Argeş. Hibridul a fost transplantat, crescut şi selecţonat la Voineşti – Dâmboviţa, de unde a fost omologat în anul 1973.

Pomul este relativ viguros, cu trunchi drept şi scoarţă cenuşie, netedă. Coroana este globuloasă sau ovoidală, cu ramuri de schelet solide, lungi, inserate sub unghi mare. Ramurile de rod predominante sunt ţepuşele, apoi mieluşele şi mlădiţele. Creşte viguros în pepinieră şi în livadă. Altoit pe M106 şi tipurile slabe de M poate fi condus uşor în forme aplatizate. Intră pe rod în anul 3-4 (funcţie de portaltoi) şi este foarte productiv.

Florile obişnuite rozaceelor înfloresc relativ târziu, iar perioada de înflorire se suprapune, în mare parte cu a soiurilor Golden, Mutsu, Frumos de Voineşti, Roşu de Cluj, Jonathan care-i servesc şi ca polenizatori.

Fructul este mare, în medie 180 g, de formă sferică-turtită, uşor trasă spre caliciu. Pieliţa este de grosime mijlocie, elastică, având culoarea de fond galben-verzuie, acoperită cu carmin sub formă de pete largi, funcţie de poziţia fructului pe ramură şi expunerea la soare. Pulpa este de culoare crem, crocantă, potrivit de suculentă, cu gust plăcut şi aromă puternică, specifică doar acestui soi, fără a fi greoaie ca la Golden delicios. Conţine 14,5 g % zahăr, 0,33 g% acid malic ,i 4,3 mg % vitamina C.

Epoca de coacere se suprapune cu cea de consum, respectiv din noiembrie până în martie, cu gust optim în ianuarie. Se păstrează bine şi în depozite obişnuite.

Însuşiri deosebite: rezistă bine la ger şi destul de bine la făinare. Productivitate foarte mare şi calităţi gustative superioare.

 

IDARED

Obţinut din încrucişarea soiurilor Jonathan şi Wagner premiat, în SUA, (Idaho) în anul 1935. Comercializat din anul 1942.

Pomul este de vigoare slabă, cu coroană semisferică, largă cu ramuri de schelet potrivit de groase, bine garnisite cu formaţiuni de rod scurte şi mijlocii.

Fructul este de mărime mijlocie-mare (180 g), forma sferică sau sferic-turtită, regulată, uşor costată. Pieliţa este netedă, culoarea de fond este verde gălbuie spre alb gălbuie, striată şi spălată pe ¾ din suprafaţă, cu roşu deschis, foarte atrăgător. Pulpa este albă, uşor gălbuie, crocantă, fină, dulce-acrişoară, slab aromată.

Epoca de maturare: din decembrie până în  martie-aprilie, uneori şi mai mult.

Calităţile soiului: intrarea timpurie pe rod, producţii mari şi constante. Se pretează la cultura de mare densitate. Fructe cu capacitate mare de păstrare, îşi păstrează frpgezimea şi calităţile gustative până în lunile aprilie-mai. Bun polenizator.

Polenizatori James Grive, Jonathan, Prima.

Defecte Sensibilitate la făinare. Când recolta este prea abundentă fructele rămân mai mice şi pierd din calităţile gustative.

Zonarea Toată ţara preferă zonele colinare şi sud colinare din Moldova, Transilvania şi Muntenia.

 

 

 

 

 

Numărul de pinteni bucăţi / ml a ramurilor de semischelet

 

Varianta (soiul)	Nr. de pinteni buc/ml	Valori relative	Diferenţa faţă de martor	Semnificaţie
V1. Idared	5,3	100,0	0,0	Martor
V2. Starkrimson	6,7	126,42	1,4	–
V3.Jonathan	7,3	137,74	2,0	–
V4. Jonagold	8,7	164,15	3,4	–
V5. Generos	6,0	113,21	0,7	–

 

 

Numărul de smicele bucăţi / ml pe ramuri de semischelet

 

Varianta (soiul)	Numărul de smicele    buc./ ml	Valori relative	Diferenţa faţă de martor	Semnificaţie
V1. Idared	1,3	100,0	0,0	Martor
V2. Starkrimson	2,7	207,69	1,4	–
V3.Jonathan	3,0	230,77	1,7	–
V4. Jonagold	4,3	330,77	3,0	X
V5. Generos	1,3	100,0	0,0	–

 

Numărul de nuieluşe bucaţi / ml a ramurilor de semischelet

 

Soiul (varianta)	Număr nuieluşe  buc. / ml	Valori relative	Diferenţa faţă de martor	Semnificaţie
V1. Idared	1,7	100	0,0	Martor
V2. Starkrimson	2,3	135,29	0,6	–
V3.Jonathan	5,7	335,29	4,0	X
V4. Jonagold	3,0	176,47	1,3	–
V5. Generos	7,0	411,76	5,3	XX

 

 

Numărul de ţepuşe bucaţi / ml la ramuri de semischelet

 

Soiul (varianta)	Număr ţepuşe    buc. / ml	Valori relative	Diferenţa faţă de martor	Semnificaţie
V1. Idared	3,3	100,0	0,0	Martor
V2. Starkrimson	7,0	212,12	3,7	–
V3.Jonathan	7,3	221,21	4,0	–
V4. Jonagold	5,0	151,52	1,7	–
V5. Generos	7,3	221,21	4,0	–

 

Producţia de fructe

Varianta (soiul)	Producţia de fructe Kg/pom	Producţia de fructe t/ha
V1.Idared (martor)	7,8	9,7
V2.Starkrimson	6,1	10,6
V3.Jonathan	7,3	9,1
V4.Jonagold	10,4	13,0
V5.Generos	26,0	15,7

Indicele de productivitate (kg/cm²)

                                               

Varianta (soiul)	Producţia medie (kg/pom)	Suprafaţa secţiunii trunchiului (cm2)	Indicele de productivitate (kg/cm2)
V1.Idared (martor)	7,8	9,7	0,45
V2.Starkrimson	6,1	10,6	0,51
V3.Jonathan	7,3	9,1	0,35
V4.Jonagold	10,4	13,0	0,34
V5.Generos	26,0	15,7	0,53

COMANDA produsele noastre
Intermediem comenzi mari (peste 100 buc.) de material saditor pomicol, viticol si dendrologic de la peste 4 producatori locali si 1 importator. De ce sa pierdeti timp cautand cel mai mic pret pe numeroase siteuri sau la diferiti producatori, NOI VA GARANTAM CEL MAI MIC PRET DE PE PIATA! Telefon: 0762 730 520