Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra si va prezint acest soiul Feteasca Neagra. Acesta este cunoscut in tara noastra din cele mai vechi timpuri si considerat soi autuhton.Se poate crede ca acest soi este o selectie din flora spontana având la baza pe Vitis silvestris.In alte tari nu este cunoscut.
Sinonime : in România –Poama fetei negre, Coada rândunicii, Pasareasca.
Arealul de cultura : soiul este putin raspândit si nu depaseste mult hotarele tarii noastre. Se cultiva in general in podgoriile din Moldova si in podgoria Dealul Mare din regiunea Ploiesti.
Caracteristici botanice : la pornirea in vegetatie are rozeta slab dezvoltata de culoare verde-rosiatica. Vârful lastarului este lucios. Primele doua frunze desprinse sunt adânc cinlobate, lucioase de culoare verde cu nuanta cafenie-rosiatica si cu urma de scama pe ambele fete. Urmatoarele doua frunze de la vârf au in general 5 lobi si sunt de nuanta cafenie. Inflorescenta este uniaxiala, de forma cilindro-conica uneori cu doua ramificatii mici având 8-13 cm lungime medie. Floarea este hermafrodita. Polenul are conformatie normala si este fertil.
In faza de maturare strugurii sunt de marime mijlocie având 12-14 cm lungime. Are o forma cilindro-conica cu boabele dese. Bobul este sferic, mijlociu ca marime având 13-15 mm in diametru si de culoare neagra cu must decolorat. Pielita este groasa, acoperita cu pruina.
Caracteristici tehnologice : soiul (Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra) intra in pârga la inceputul lunii iulie sau inceputul lunii august si ajunge la maturitate deplina in epocile 4 si 5 numai rareori când verile sunt reci coacerea intârzie pâna in epoca a 6-a. Strugurii acestui soi au putere de acumulare mare a zaharurilor astfel ca la maturitate deplina, in majoritatea anilor concentratia ajunge la200 g/l, culesul se poate efectua in functie de scopul urmarit dupa maturitarea deplina. Culoarea care este pentru vinurile rosii un factor important, pierde in intensitate prin supracoacere inaintata.Epocile de coacere arata ca soiul (Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra) dispune de cele mai multe posibilitati pentru a fi extins in podgoriile cele mai nordice ,unde poate asigura un vin de calitate superioara.
Compozitia mecanica si insusirile tehnologice ale butasi lor vita de vie Feteasca Neagra
(Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra) Arecaracteristicile unui soi de vin. Cantitatea medie de tescovina este de 20,49% la Cotnari si 42,6% la Husi. Randamentul mediu in must este intre 57,4 % la Husi si 79,5 % la Cotnari.
Strugurii (Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra) acumuleaza pe litru la maturitate deplina in medie 1,4-12,7 grade alcoolice si 4,9-6,2 g/l aciditate totala asigurând un vin rosu superior, bine echilibrat, strugurii trec usor in faza de supracoacere, concentratia zaharurilor atingând 276 g/l echivalentul de 16,3 grade alcool. Vand butasi vita de vie Feteasca Neagra care este un soi autohton, valoros si apreciat a carui cultura da rezultate bune. Este intrebuintat pentru producerea vinurilor rosii superioare, bine colorate, catifelate si bine echilibrate.
Compozitia fizico-chimica
Valoarea calitativa a strugurilor se apreciaza pe baza cunoasterii compozitiei fizice si chimice a ciorchinilor, boabelor precum si a partilor lor componente : pielita, miez, seminte, care intervin direct in compozitia mustului si a vinului.
Ciorchinele reprezinta suportul mecanic al boabelor si totodata caile de vehiculare a substantelor nutritive din radacina spre boabe. Sunt alcatuiti din peduncul si rahis si reprezinta 2,5-7% din masa strugurelui.Ciorchinii au o compozitie chimica adecvata functiilor ce le indeplinesc.
Compozitia chimica medie este:
-apa : 70-85%
-substante cu azot :2%
-celuloza : 5%
-substante tanante :2%
-substante extractive neazotate : 2%
-cenusa : 1-2%
-urme de acizi si de glucide : 0,1%
Aceasta compozitie arata ca ciorchinii au un continut ridicat in apa, celuloza, substante tanante, substante azotoase si minerale.
Pielita se mai numeste si epicarp si reprezinta invelisul bobului fiind formata din epiderma constituita dintr-un strat de cellule de 30-40 micrometri, cu strat exterior si hipocarp alcatuit din câteva straturi de celule bogate in substante colorante si odorante.
Pielita reprezinta 7-11% din masa bobului. Compozitia chimica medie a pielitei este:
-apa : 60-80%
-substante extractive neazotate : 20%
-substante tanante : 0,5-4%
-celuloza : 4%
-substante azotoase : 2%
-substante minerale : 0,5-1%
-grasime : 0,1%
-urme de glucide si acizi : 0,1-0,5%
Aceasta compozitie chimica releva faptul ca in afara principalelor elemente de structura reprezentate de celuloza si pentozani, pielita se caracterizeaza printr-o cantitate ridicata de apa, substante extractive azotoase, substante tanante, cu continut scazut in zaharuri si acizi.
Cele mai importante si mai caracteristice componente ale pielitei cu importanta tehnologica deosebita sunt : substantele odorante,colorante si compusii fenolici.
Boabele reprezinta 93-97% din greutatea strugurelui. Ele sunt alcatuite din pielita, miez (pulpa si seminte).Ca elemente uvologice principale : buretel, pensula, fascicole centrale, fascicole periferice si punctul pistilar.
Semintele reprezinta organul de reproducere al vitei de vie. In mod normal in bob trebuie sa se gaseasca 4 seminte. Frecvent se gasesc 1-3 seminte. Compozitia chimica medie a semintelor este ;
-apa : 28-40%
-glucide : 34-36%
-grasimi : 13-20%
-substante tanante : 4-6%
-substante minerale : 2%
-substante azotate : 4-6%
-urme de acizi : 0,1%
Aceasta compozitie arata continutul ridicat al semintelor in tanin si substante grase. In anumite cazuri acestea pot trece in must modificând insusirile gustative ale vinului. Dat fiind continutul ridicat in acesti compusi se preconizeaza extragerea lor pentru utilizare in diferite scopuri (extragerea uleiului).
Pulpa, cea mai valoroasa parte componenta a bobului, este constituita din 25-30 straturi de celule. Miezul se poate confunda cu mustul, deoarece o proportie de 0,5% rest miez constituit din pereti celulari de natura celulozica si fascicole fibro-vasculare reprezentând partea solida. Compozitia chimica medie a pulpei este :
-apa : 75-85%
-glucide : 14-20%
-acid tartaric : 0,3%
-acid malic : 1-1,6%
-substante minerale : 0,2-0,6%
-substante azotoase : 0,2-0,5%
-urme de substante tanante, colorante, odorante : 0,1-0,5%
Cele mai importante glucide din struguri sunt : glucoza, fructoza, zaharoza, pentoza, pentozanii, substante pectice, celuloza si alte glucide mai putin importante.
Alaturi de glucide, acizii sunt cei mai de seama compusi din bobul strugurelui. Are diferite origini, metabolismul intermediar al procesului de respiratie intracelulare datorita activitatii microorganismelor patogene, iar in cazul mustului pot avea si origine exogena. Acizii din struguri sunt : tartaric, malic, citric, oxalic, glicolic, glicoxilic, glucuronic, formic, salicilic, benzoic, unii dintre ei fiind sub forma de urme.
Valoarea biologica a strugurelui este determinata si de prezenta a numeroase vitamine. Vitaminele din stuguri se regasesc partial in must si vin, jucând un rol important deoarece cele din grupa B intra in structura unor enzime. Unele sunt necesare multiplicarii drojdiilor in fermentatie, altele participa in procesle de oxido-reducere.
Utilizare : pentru producerea vinurilor rosii superioare, când se vinifica pur si in amestec cu alte soiuri negre, pentru imbunatatirea calitatii acestora .