Description
Se livreaza la ghiveci de 2 litri, altoit, coroana formata inaltime fara ghiveci de minim 70 cm . Portaltoi superintensiv GF677 ce ii imprima un ritm mic de crestere si o fructificare abundenta. Prezinta muguri de rod, primele fructe le veti avea anul viitor.Practic, coroana va ramane mica(maxim 3m inaltime) si va produce la fel de mult ca un migdal pe portaltoi de vigoare mare. Se poate planta oricand, fiind crescut in ghiveci.
SOIUL „Tuono” provine din regiunea Puglia din Italia. Această migdale dă o recoltă mare cu migdale gustoase de dimensiuni medii. Inflorirea tarzie il recomanda a fi plantat in tara noastra intrucat evitam ingheturile tarzii.
Înflorește târziu, florile sunt alb-roz și se este autofertil, fructifica la sfarsit de august – început de septembrie.
Dimensiuni: 3 – 4,5 m înălțime și 3 – 4,5 m lățime la maturitate.
Buton de floare alb-roz, autopolenizantă.
Ca arbore are un comportament erect și creșterea sa este considerată viguroasă dar datorita portaltoitului GF677 cresterea va fi moderata .
Înflorirea sa este considerată tardivă (în comparație cu soiurile clasice).
Miezul este semi-dur, iar raportul nucă la miez variază până la 46% .
Migdalul ( sin. Prunus dulcis/GF677) este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele lui sunt de formă alungită ovoidă acoperite de o coajă groasă cu aspect pielos, în interior fructul conține un sâmbure tare.
Fructele sale sunt foarte bogate in substante proteice 15-37%, substante grase 32-60%, hidrati de carbon 7-20%, glicozizi-amigdalina 4%, 2,4% cenusa, 2,4-4,2% saruri minerale: 800 mg% K, 430 mg% P, 180 mg% S, 230 mg% Mg, 4,7 mg% Fe, vitamina A 5,8 unitati, B 0,6 unitati etc. S-a observat că un consum regulat de migdale reduce bolile cardio-vasculare, doza necesară fiind ca. de 20 de g pe zi.
Soiul de migdal Texas este un soi american, cu migdali de vigoare medie. Infloritul are loc in limitele 7.IV – 22.IV, iar maturarea fructelor in intervalul 5.X – 20.X. Fructul este mic (2,5g), cu randament la decojire de 49,8% miez. Continutul in substante grase = 56,7%, iar in substante proteice = 24%.
Sistemul radicular. Migdalul formeaza un sistem radicular putin ramificat, mai profund si mai extins lateral decat al piersicului, mai ales pe solurile uscate si cu profilul bine dezvoltat, motiv pentru care rezista mai bine la seceta. Pe solul brun roscat masa principala a radacinilor (63%) se afla la adancimea de 25-60 cm, In orizontul 0-25 cm se gasesc numai 22% din radacini, fata de 56% la piersic (Mihaescu G., 1977).
Tulpina are un ritm intens de crestere in primii ani dupa plantare. Creste sub forma de pom cu inaltimea de pana la 6-12 m, cu o mare capacitate de ramificare. In tinerete formeaza foarte usor lastari anticipati, sub greutatea carora ramurile de semischelet se apleaca formand arcade. Pe ramuri se gasesc muguri floriferi si vegetativi dispusi de obicei in grupuri, destul de apropiate datorita internodurilor scurte.
Forma coroanei naturale difera de la un soi la altul, putand fi sferica, ovoidala, conica sau turtita. Odata cu trecerea timpului forma coroanei se modifica, mai ales daca interventiile de intretinere nu se fac corespunzator.
Migdalul fructifica pe aceleasi ramuri de rod ca si piersicul, numai ca buchetele de mai sunt mai bine dezvoltate, iar la unele soiuri sunt ramuri de baza in fructificare. Din punct de vedere a fructificarii, ramurile de rod se comporta mai asemanator cu prunul decat cu piersicul, in sensul ca au o durata mai mare de viata, respectiv de fructificare. Astfel, ramurile lungi se epuizeaza dupa circa 4 ani, iar buchetele pot traii 5-7 ani.
